magistral ~a [At: HASDEU I. C. I 147 / Pl: ~i ~e / E: fr magistral rs магистраль] 1 a (Rar) Care apartzine magistrului (5). 23 a av (D. ton tzinuta atitudine etc.; shi irn) Impunator. 45 sf a (Inv; shis compozitzie ~a) Medicament preparat la farmacie dupa retzeta prescrisa de medic. 6 a Care caracterizeaza pe maestru² (12). 7 a Care apartzine maestrului² (12). 89 a av (Pex) Perfect. 10 a (D. conducte cai de comunicatzie etc. ) Principal. 11 sf Artera principala de circulatzie rutiera feroviara etc. 12 sf Grup de linii de comunicatzie utilizate pentru transmisia informatziei de la diferite surse spre unul sau mai multzi destinatari.

MAGISTRÁL A magistrali e adj. De maestru obishnuit la un maestru perfect desavirshit. Lenin are meritul nepieritor de a fi facut o analiza magistrala a imperialismului k ultim stadiu al capitalismului. SCINTEIA 1953 nr. 2562. ◊ (Adverbial) A completat magistral pe autor care nici nu se putea gindi la o mai desavirshita interpreta. ARDELEANU D. 85. Near placea k in versuri asha de magistral taiate sa ni se spuna lucruri frumoase vesele inaltzatoare. VLAHUTZA O. A. 465. ♦ (Rar) Specific unui magistru de magistru. Ar fi de un nespus de mare folos k invatzatorul sashi paraseasca morga magistrala shi sa se coboare linga elev. VLAHUTZA O. A. 188.

MAGISTRÁL A adj. 1. (adesea adv.) De maestru (1); perfect extraordinar. 2. Medicament magistral (op. oficinal) = medicament care se prepara in farmacie dupa retzeta. [Cf. fr. magistral lat. magistralis].

MAGISTRÁL A I. adj. 1. (shi adv.) de maestru (1); perfect desavarshit extraordinar. 2. (despre ton tzinuta etc.) impunator solemn. 3. (despre medicamente) care se prepara in farmacie dupa retzeta. II. s. f. 1. artera principala de comunicatzie rutiera feroviara etc. ◊ conducta principala pentru transportul lichidelor sau al gazelor. 2. (inform.) grup de linii de comunicatzie pentru transmiterea informatziei de la diferite surse spre unul sau mai multzi destinatari. (< fr. magistral /II/ germ. Magistrale rus. magistrale)

MAGISTRÁL¹ ~a (~i ~e) 1) Care tzine de magistru sau de maestru; propriu magistrului sau maestrului. 2) Care corespunde absolut; desavarshit; complet; ireproshabil; perfect. /<fr. magistral

MAGISTRÁL² ~a (~i ~e) (despre conducte cai de comunicatzie etc.) Care este cel mai important; de importantza majora; principal; cardinal; esentzial; fundamental; substantzial. /<fr. magistral

magistral a. 1. de magistru: ton magistral; 2. demn de un atare: scriere magistrala.

*magistrál a adj. (lat. magistralis. V. mistral). De magistru de maestru: ton magistral. Demn de un magistru plin de shtiintza: discurs magistral. Suveran deciziv: pedeapsa magistrala. Medicament magistral care se prepara atuncĭ cind aĭ nevoĭe de el (V. oficinal). Adv. In mod magistral: a vorbi magistral.

magistrál adj. m. pl. magistráli; f. magistrála pl. magistrále

magistrál adj. m. pl. magistráli; f. sg. magistrála pl. magistrále

MAGISTRÁL adj. 1. v. perfect. 2. v. principal.

MAGISTRAL adj. 1. desavirshit exceptzional extraordinar formidabil ideal minunat perfect splendid sublim superb (inv.) savirshit. (O regie o interpretare ~.) 2. principal. (Conducta ~.)

MAGISTRAL A adj. 1. (Rar) Al magistrului (2) de magistru. Cf. PROT.POP. N. D. COSTINESCU. ♦ (Sens curent; despre ton tzinuta atitudine etc.; adesea peiorativ) Impunator solemn; profesoral doctoral. Ton magistral. MAIORESCU CR. II 87. Ar fi de un nespus de mare folos k invatzatorul sashi paraseasca morga magistrala shi sa coboare linga elev. VLAHUTZA O. A. 188. ◊ (In contexte figurate) Vasul e de aur virgin... O splendoare k de soare raspindeshte imprejur Magistral shi rece vecinie deshi viu k un jeratic. MACEDONSKI O. I 151. ◊ (Invechit) Compozitzie magistrala (shi substantivat f.) = medicament preparat in farmacie dupa o retzeta formulata de medici. Cf. COSTINESCU. 2. Care caracterizeaza pe maestru² (2) de maestru; p. e x t. perfect desavirshit. V. m a i e s t r u. O litera mica schimbinduse intro litera mare... a fost in stare a zapaci o gramada de magistrale capete. HASDEU I. C. I 147. Critica dadea sentintze impartzea titluri: cutare opera e buna cutare e rea; cutare magistrala sublima geniala. GHEREA ST. CR. I 27. Lenin are meritul nepieritor de a fi facut o analiza magistrala a imperialismului k ultim stadiu al capitalismului. SCINTEIA 1953 nr. 2562 cf. ib. 1954 nr. 2875. Rasfoiesc file dupa file din nepretzuitele cartzi ale lui Caragiale. . . magistralele lui piese de teatru. SADOVEANU E. 147. Teza lui de doctorat fu magistrala. T. POPOVICI S. 6. ◊ (Adverbial) Near placea k in versuri asha de magistral taiate sa ni se spuna lucruri frumoase vesele inaltzatoare. VLAHUTZA O. A. 465. A completat magistral pe autor care nici nu se putea gindi la o mai desavirshita interpreta. ARDELEANU D. 85. 3. (Despre conducte cai de comunicatzie etc.) Principal. Linie magistrala. ANTONESCU D. Se prevede construirea unei conducte petroliere magistrale PloieshtiConstantza. SCINTEIA 1960 nr. 4837. ♦ (Substantivat f.) Artera principala de comunicatzie rutiera feroviara etc. Cf. IORDAN L. R. 105. Dea lungul unor magistrale importante retzeaua telefonica aeriana va fi inlocuita cu cabluri subterane SCINTEIA 1960 nr. 4837. ◊ (In contexte figurate) Nu shtiu Des numai magistrala dintre vise Sau viaductul care leaga piscuri. V. ROM. iunie 1960 10.Pl.: magistrali e. Din fr. (1 2) magistral rus. (3) магпстраль.