17 definitzii pentru maiestru

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

MAIÉSTRU MAIÁSTRA maieshtri maiestre adj. 1. (Despre oameni) Iscusit abil ingenios. ♦ Maiestrit (1). 2. (In basme) Inzestrat cu puteri magice; care demonstreaza putere magica; (despre lucruri) efectuat prin puteri magice. ◊ Pasare maiastra = pasare din basme inzestrata cu insushiri supranaturale. ♦ P. ext. K din basme; minunat; fermecat. Lat. magister.

maiestru ~iastra [At: N. TEST. (1648) 159v/18 / V: (reg) muiastra af / Pl: ~ieshtri (rar) ~iestri ~e (rar) ~iastre / E: ml magister] 1 a (D. oameni) indemanatic la lucru Si: ingenios priceput talentat. 2 a (D. oameni) Ingenios. 3 sm (Inv) Invatzat. 4 a Lucrat sau executat cu maiestrie (6). 5 (Pex) Frumos. 67 a (Mtp; d. fiintze obiecte) Inzestrat cu puteri magice Vz nazdravan. 8 a (Mtp; is) Pasare ~iastra Pasare Inzestrata cu inshushiri supranaturale. 910 sf a (SHis zana ~iastra) (Zana) cu puteri supranaturale. 11 a (Is) Zine ~iastre Iele. 12 a (Lpl; ias) Ursitoare. 1314 sm a (Is) Duh ~ (Duh) necurat. 15 a (Pex) K din basme Si: fermecat minunat. 1617 sm a (Vrajitor) cu puteri magice. 18 sm (Pop) Maistru (2). 19 sm (Inv) Maestru2 (1).

MAIÉSTRU MAIÁSTRA maieshtri maiestre adj. 1. (Despre oameni) Iscusit abil ingenios. ♦ Maiestrit (1). 2. (In basme) Inzestrat cu puteri magice; care demonstreaza putere magica; (despre lucruri) efectuat prin puteri magice. Pasare maiastra = pasare din basme inzestrata cu insushiri supranaturale. ♦ P. ext. K din basme; minunat; fermecat. [Pr.: maies] Lat. magister.

MAIÉSTRU IÁSTRA maieshtri iestre adj. 1. (Astazi mai ales la feminin) Foarte priceput iscusit indeminatic abil ingenios. K o horbota lucrata de o mina rabdatoare maiastra era creasta Bucegilor. PAS L. II 156. Tu eshti k o vioara in care sint inchise toate cintarile numai ele trebuiesc trezite de o mina maiastra. EMINESCU N. 54. ◊ (Substantivat) Calul batrin un maiestru Nul potzi invatzan buiestru. PANN P. B. in 154. ♦ Realizat in mod iscusit minunat. Cintarea maiastra din codrii caruntzi Da strunelor mele povatza. GOGA C. P. 52. Tot mai citesc maiastratzi carte Deshi tzio shtiu pe dinafara VLAHUTZA O. A. 49. Paiangenul se apropie de musca prinsa in mreja maiastra. SLAVICI N. II 128. ◊ (Adverbial) [Eminescu] a restituit poporului maiestru shlefuite diamantele sufletului generatziilor acestui neam. SADOVEANU E. 83. Draperiile de pe femei erau... maiestru rasucite pe dalta. GALACTION O. I 122. 2. (In basme) inzestrat cu insushiri miraculoase. Ma leapad de puterea mea cea maiastra. ISPIRESCU E. 188. SHi la fata cea maiastra El ishi pleaca un genunchi. EMINESCU E. P. 146. Pasare maiastra = pasare fabuloasa care are puterea de a lua diferite infatzishari shi de a vorbi k oamenii. Pe umarul ei cinta o pasere maiastra. EMINESCU N. 67. E pasare maiastra... adresatzii orice intrebare ea va raspunde. ALECSANDRI T. I 417. Famao pasare maiastra Sa zbor la maican fereastra. SHEZ. VII 166. Variante: maiéstra (ODOBESCU S. III 57) maiástra (MACEDONSKI O. I 96) adj. f.

MAIÉSTRU maiástra (maiéshtri maiéstre) 1) (despre persoane) Care face totul cu ushurintza shi cu pricepere; iscusit. 2) (despre lucruri obiecte) Care este executat cu maiestrie. 3) (in basme) Care este inzestrat cu insushiri supranaturale. [Sil. maies] /<lat. magister

maĭéstru maĭástra adj. pl. maĭeshtri maĭestre (lat. magister stri; it. sp. maestro sic. maistru pv. vfr. maestre nfr. maitre pg. mestre. V. maestru meshter). Abil ingenios: era maĭestru la razboĭ (Moxa) mina maĭastra. Nazdravan care are puterĭ supranaturale: pasare maĭastra. Adv. In mod maĭestru: a cinta maĭestru. V. artist shi shmecher.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

maiéstru adj. m. pl. maiéshtri; f. maiástra pl. maiéstre

maiéstru adj. m. pl. maiéshtri; f. sg. maiástra pl. maiéstre

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

MAIÉSTRU adj. v. artistic iscusit maiestrit meshteshugit.

maiestru adj. v. ARTISTIC. ISCUSIT MAIESTRIT. MESHTESHUGIT.

Dictzionare specializate

Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.

maiástru maiastra (maiastru) adj. I. Nazdravan fermecat magic: „SHi pe murg maiastru mo incalecat” (Barlea 1924: 356). II. (s.f.) 1. Zana frumoasa; vantoasa saiastra: „De luatui de saiastra / O’ de maiastra” (Papahagi 1925: 292). 2. Vrajitoare. Lat. magister „invatzator” (Scriban DEX).

maiástru maiastra (maiastru) adj. I. Nazdravan fermecat magic: „SHi pe murg maiastru mo incalecat” (Barlea 1924: 356). II. (s.f.) 1. Zana frumoasa; vantoasa saiastra: „De luatui de saiastra / O’ de maiastra” (Papahagi 1925: 292). 2. Vrajitoare. Lat. magister.

Dictzionare neclasificate

Aceste definitzii pot explica numai anumite intzelesuri ale cuvintelor.

MAIÉSTRU IÁSTRA adj. s. m. 1. Adj. (Despre oameni) Indeminatic la lucru ; iscusit la minte priceput talentat ingenios. Apolos alecsandreanin de ruda barbat graitoriu maestru veni in Efes putearnic fiind intru scripturi. N. TEST. (1 648) 159v/18. Un eparh oarecare cel chema HursaSadem ascutzit la minie shi la muncit maestru. . . dzisa aceasta. DOSOFTEI V. S. noiembrie 168r/32. Capitanpasha fiind chitit shi maiestru la razboiu shi viteaz. . . au plecat cu oshtile pe mare in corabii. DIONISIE C. 170 cf. ALEXANDRIA 1/14. Tu eshti o vioara in care sint inchise toate cantarile numai ele trebuiesc trezite de o mina maiastra. EMINESCU N. 54. SHi sub degete maiestre arfele cugeta mite Dupa plac shimpart mesenii a cintarii flori uimite. id. O. IV 112. Dar iata k vara in zari Aparen alai de craiasa Maiastra k tinen cintari SHiasemeni frumoasa. NECULUTZA TZ. D. 29. K o horbota lucrata de o mina rabdatoare maiastra era creasta Bucegilor. PAS L. II 156. ♦ (Substantivat invechit) invatzat.SHinvatza tot meshteshugul invatzaturilor elineshti. . . la Livanie shi Androgatie dascalii shi maestrii de Antiohia. DOSOFTEI V. S. noiembrie 122 v11. 2. Adj. Lucrat sau executat cu maiestrie (4) cu meshteshug cu arta maiestrit (2); p. e x t. frumos minunat desavirshit. Nau scris cu cuvinte maiastre carele nu sa cuveniia ev[an]gh[e]liei k sa nu stea credintza noastra in maestria cuvintului. N. TEST. (1 648) 203v/20. Maiastra maiestrie meshtershuguishi. DOSOFTEI V. S. noiembrie 147r/7 cf. BUDAIDELEANU LEX. Merge mai aproape vede cas ruine Dun castel maiestru din timpul trecut. MURESHANU P. 140/8. Pareo scula nestimata Pe pamint din cer picata Cu maiestrelei cioplele. ALECSANDRI POEZII 591. Se apropie de dinsa pas cu pas precum paiangenul se apropie de musca prinsa in mreaja maiastra. SLAVICI N. II 128. Ce minunata inter pretatziune a vietzii vinatoreshti este in adevar aceasta maiastra melopee. ODOBESCU S. III 93. Tot mai citesc maiastratzi carte Deshi tzio shtiu pe dinafara. VLAHUTZA O. A. I 49. Oricit de maiastra va fi zugravirea marii pe pinza noi nu vom putea sa ne scaldam in ea. GHEREA ST. CR. II 50. Pe geamul meu rasar shi se dezvolta Maiestre flori de gheatza argintie. NECULUTZA TZ. D. 22. Cintarea maiastra din codrii caruntzi Da strunelor mele povatza. GOGA C. P. 52. Alunga aceste ginduri shi intran marea sala Deasculta cum senaltza cintarea cea maiastra. PETICA O. Cind batea soarele pinza parea o broderie maiastra de aur. GIRLEANU L. 25. Dadu cu dosul miinii o asha de maiastra lovitura peste catifeaua Floricai incit zbura biata catifea tocmai in fundul odaii. HOGASH DR. I 187. Malurile Oltului amestecau verdele cu galbenul shi cu roshul (cireshilor) in fel shi fel de potriviri maiestre. GALACTION O. 263. Geamurile acoperite de flori maiastre erau sclipitor luminate de vapaia jaratecului. BRAESCU A. 16. Casutza intreaga infatzisha imbinari maiestre de hirtie alba shi albastra. VORNIC P. 83. (Adverbial) Scriind foarte frumos shi maestru. DOSOFTEI V. S. decembrie 246v/17. [Draperiile statuilor] erau atit de maiestru rasucite de dalta incit pare k sta sa le scuture vintul. GALACTION O. 122. (In context figurat) A restituit poporului maiestru shlefuite diamantele sufletului generatziilor acestui neam. SADOVEANU E. 83. 3. Adj. (In basme shi in superstitzii despre fiintze) inzestrat cu puteri magice; (despre insushiri ale fiintzelor) care demonstreaza putere magica ; (despre lucruri) efectuat prin puteri magice. V. n a z d r a v a n. Cf. BUDAIDELEANU T. V. 159. Cind vazu argintarul closhca cloncanind shi puii piuind cu totul shi cu totul de aur shi ciugulind mei tot de aur intzelese k trebuie sa fie lucru maiestru. ISPIRESCU L. 92. Zise feciorului de imparat: iata pentru dragostea ta ma lepad de puterea mea cea maiastra. id. ib. 188. Pica putzintica miere Din muiastra ta putere. MAT. FOLK. 1 078. ◊ Pasare maiastra = pasare din basme inzestrata cu insushiri supranaturale. Iato pasare maiastra prinsan lupta cun balaur. ALECSANDRI P. III 19. Pe umarul Dochiei mindre cinta pasarea maiastra. EMINESCU O. IV 128 cf. 95 id. N. 67. O pasere maiastra se vede batind la fereastra shi zicind cu glas muieratic. CREANGA P. 232 cf. 90. Unde pasare maiastra nu zboara. CANDREA F. 340. Acolo sint livezi cu mere de aur shi cinta paserea maiastra la ferestre impodobite cu margaritare. SADOVEANU O. XII 90 cf. IX 378 JARNlKBIRSEANU D. 134 SHEZ. VII 166 ALR II 4 238/172 362. Fama Doamne ce mei face Famo pasare maiastra Sa zbor la badean fereastra. ANT. LIT. POP. I 114. (F i g.) Eu sint mariata! Tu?... Tu eshti o pasare maiastra care iei grijile shi dai bucuriile. DELAVRANCEA O. II 199. Zina maiastra (shi substantivat f.) = a) zina. Ii povesti k este zina maiastra k il indragostise de cind il vazuse la vinat. ISPIRESCU L. 187. (F i g.) Dar iata k vintul din somn la cintutzi maiastra tresare. NECULUTZA TZ. D. 58 ; b) (la pl.) iele ; ursitoare. Dupa cenchiz ferestrele Joacemi macar maiestrele. PANN P. V. III 139/27. Maiestrele una din numeroasele denumiri ale ielelor sint acele fiintze supranaturale indracite. CANDREA F. 272 cf. 158 GRiGORIURiGO M. P. I 64. Zinele nu se numesc numai rusalii sau iele ci shi. . . zinele maiestre maiestrele. PAMFILE S. V. 22 cf. id. DUSHM. 260 ALRM II/I h 201. Duh maiestru (shi substantivat m.) = duh necurat v. n e c u r a t. Incepu k un maestru a amagi pre fecioara. MINEIUL (1 776) 11r2/24. In oceanul cel mare se afla o insula adica ostrov anume Harmostan shi este lacuit de duhuri maiestre. GORJAN H. II 179/19. ♦ P. e x t. K din basme ; minunat; fermecat. Fecioara maiastra cea cu paru de aur. BARAC A. 4/11 cf. 18/7 41/14. El apare lin din unghi SHi la fata cea maiastra El ishi pleaca un genunchi. EMINESCU P. 146. Ma duc cu gindul shi ajung intro gradina maiastra. PETICA O. 280. (Substantivat astazi regional) Vrajitor. Aveam de dascal o baba ce era maiastra vestita shi ma invatzat shaptezeci de canoane maiestreshti. GORJAN H. I 126/27. Aceasta este istoria a doi fratzi maiestri sau fermecatori. id. ib. IV 168/27 cf. T. PAPAHAGI M. 225 dr. IV 1 080. 4. S. m. (Popular prin confuzie) Maistru. Pat de brad De multzi maestri e lucrat. POP. AP. GCR II 327 cf. CHEST. II 10/64 ALR I 1824/96. 5. S. m. Maestru2 (1). Ceau sa spuna maestrii tai de la Tortoni cind vor afla? C. PETRESCU A. R. 40. Pl.: (m.) maieshtri shi (rar) maiestri; (f.) maiestre shi (rar) maiastre. SHi: (regional) muiastra adj. Lat. magister.

Intrare: maiestru
maiestru adjectiv
adjectiv (A100)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • maiestru
  • maiestrul
  • maiestru‑
  • maiastra
  • maiastra
plural
  • maieshtri
  • maieshtrii
  • maiestre
  • maiestrele
genitiv-dativ singular
  • maiestru
  • maiestrului
  • maiestre
  • maiestrei
plural
  • maieshtri
  • maieshtrilor
  • maiestre
  • maiestrelor
vocativ singular
plural
maiestra adjectiv feminin
adjectiv feminin (AF1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • maiestra
  • maiestra
plural
  • maiestre
  • maiestrele
genitiv-dativ singular
  • maiestre
  • maiestrei
plural
  • maiestre
  • maiestrelor
vocativ singular
plural
maiestra adjectiv feminin
adjectiv feminin (AF1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • maiestra
  • maiestra
plural
  • maiestre
  • maiestrele
genitiv-dativ singular
  • maiestre
  • maiestrei
plural
  • maiestre
  • maiestrelor
vocativ singular
plural
maiastru
Nu exista informatzii despre paradigma acestui cuvant.
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

maiestru, maiastraadjectiv

  • 1. Despre oameni: abil, ingenios, iscusit, indemanatic. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote K o horbota lucrata de o mina rabdatoare maiastra era creasta Bucegilor. PAS L. II 156. DLRLC
    • format_quote Tu eshti k o vioara in care sint inchise toate cintarile numai ele trebuiesc trezite de o mina maiastra. EMINESCU N. 54. DLRLC
    • format_quote (shi) substantivat Calul batrin un maiestru Nul potzi invatzan buiestru. PANN P. B. in 154. DLRLC
    • 1.1. Realizat in mod iscusit; maiestrit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Cintarea maiastra din codrii caruntzi Da strunelor mele povatza. GOGA C. P. 52. DLRLC
      • format_quote Tot mai citesc maiastratzi carte Deshi tzio shtiu pe dinafara. VLAHUTZA O. A. 49. DLRLC
      • format_quote Paiangenul se apropie de musca prinsa in mreja maiastra. SLAVICI N. II 128. DLRLC
      • format_quote (shi) adverbial [Eminescu] a restituit poporului – maiestru shlefuite – diamantele sufletului generatziilor acestui neam. SADOVEANU E. 83. DLRLC
      • format_quote (shi) adverbial Draperiile de pe femei erau... maiestru rasucite pe dalta. GALACTION O. I 122. DLRLC
  • 2. in basme Inzestrat cu puteri magice; care demonstreaza putere magica; (despre lucruri) efectuat prin puteri magice. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Ma leapad de puterea mea cea maiastra. ISPIRESCU E. 188. DLRLC
    • format_quote SHi la fata cea maiastra El ishi pleaca un genunchi. EMINESCU E. P. 146. DLRLC
    • 2.1. Pasare maiastra = pasare din basme inzestrata cu insushiri supranaturale. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Pe umarul ei cinta o pasere maiastra. EMINESCU N. 67. DLRLC
      • format_quote E pasare maiastra... adresatzii orice intrebare ea va raspunde. ALECSANDRI T. I 417. DLRLC
      • format_quote Famao pasare maiastra Sa zbor la maican fereastra. SHEZ. VII 166. DLRLC
    • 2.2. prin extensiune K din basme. DEX '09 DEX '98
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.