18 definitzii pentru leasa (impletitura)

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

LEÁSA1 lese s. f. Impletitura de nuiele in forma de gratar de gard de cosh etc. folosita (singura sau k element component) in numeroase scopuri practice. Din bg. lesa sb. ljesa.

leasa sf [At: ANON. CAR. / V: (reg) leatza (reg) leaza / Pl: lese (pop) leshi (reg) lesuri (reg) lesa / E: slv лѣса bg rs леса mg lésza] 1 Unealta de pescuit din nuiele de rachita impletite sub forma unei plase cu o lungime variind intre 40 cm shi 2 m cu un capat mai lat shi drept prins pe fundul apei shi cu celalalt capat indreptat spre valea raului. 2 Instrument de pescuit format din doua garduri oblice care pot fi ridicate sau coborate in functzie de nivelul apei. 3 (Ie) A cadea (sau a prinde ori a da) in ~ A intra intro incurcatura. 4 (Iae) A da de necaz. 5 Baraj facut din gard de nuiele pe cursul unei ape pentru al bara sau devia in scopul prevenirii inundatziilor sau pentru irigatzii. 6 (Pex) Portziune de teren irigata cu ajutorul leasei (5). 7 (Reg) Strat in care se seamana ceapa. 8 Clocitoare de peshti. 9 Impletitura din nuiele de dimensiuni reduse folosita in diferite scopuri gospodareshti precum uscarea fructelor afumarea peshtelui depozitarea sau transportarea unor lucruri etc. 10 (Ivp) Patul. 11 Impletitura de nuiele cu care se dubleaza sau se prelungesc loitrele shi fundul carutzei carului trasurii etc. 12 (Pop) Lotetz de batut porumbul. 13 (Ie) A bate (sau a face) ~ A snopi pe cineva in bataie. 14 (Pop) Impletitura de nuiele cu care se acopera un bordei. 15 (Pex) Bordei. 16 (Pop) Haitash. 17 (Pop) Cursa de prins pasari. 1819 (Pop) (Perete sau) podea de hambar. 20 (Pex) SHopron. 21 (Pop) Gard mobil folosit la stana Si: leasta. 22 (Buc; Trs) Matura cu coada lunga folosita la alegerea plevei de grau Si: feleritoare vanturatoare. 23 (Reg) Usha la strunga. 24 (Mol) Despartzitura a stanii unde se depoziteaza cashul. 25 (Trs; Mol) Poarta a curtzii. 26 (Reg) SHireagla. 27 (Reg) Desish intro padure Si: maracinish (reg) huceag. 28 (Reg; ie) A face (sau a turna ori a ramane) ~ A culca o planta cultivata la pamant Si: a strivi. 29 (Iae; fig) A ucide. 30 (Ie) A fi (sau) a se face (beat) ~ A se imbata foarte tare. 31 Desish format din ramurile bogate ale unui arbore. 32 (Ivp) Broderie. 33 (Ivp) Podoaba impletita din margele sau cusuta cu fir bani pietre pretzioase etc. pe o banda de panza purtata de femei pe cap sau la gat. 34 (Dob; art.) Dans popular nedefinit mai indeaproape. 35 (Dob; art.) Melodie dupa care se executa acest dans.

LEÁSA1 lese s. f. Impletitura de nuiele in forma de gratar de gard de cosh etc. folosita (singura sau k element component) in numeroase scopuri practice. Din bg. lesa scr. ljesa.

LEÁSA1 lese s. f. 1. Impletitura de nuiele care serveshte k gratar pentru uscarea legumelor fructelor (v. lojnitza) brinzei (v. comarnic) etc. sau la batut porumbul shi fasolea pentru a le desface boabele. SHtiuletzii de papushoi se pun in podul casei... pe o leasa. PAMFILE A. R. 221. Ashaza [peste groapa] o leasa de nuiele numai intzinata shi nishte frunzari peste dinsa. CREANGA P. 29. Pastravii saratzi... se usuca shi se afuma puindui pe o leasa. I. IONESCU M. 66. 2. Constructzie cu peretzii din impletitura de nuiele pentru pastrarea la loc uscat shi aerisit a porumbului paielor etc.; coshar2. 3. Zagaz de nuiele facut pentru oprirea apei (v. iezatura) sau spre a opri peshtii sa treaca in josul apei (v. gard). La capatul shantzului despre Dunare fac tzarca shi pe dinsa pun o leasa prin care apa se scurge. I. IONESCU M. 530. Se string peshtii la leasa. TEODORESCU P. P. 388. ♦ Cosh de nuiele pentru prins peshte.

LEÁSA1 lése f. 1) Impletitura din nuiele in forma de gratar folosita de obicei pentru uscarea fructelor sau a legumelor. 2) Constructzie din nuiele sau din scanduri batute rar in care se pastreaza porumb (in shtiuletzi); sasaiac; coshar; porumbar. 3) Gard de nuiele folosit la pescuit in garle. 4) Cosh impletit din nuiele sau din trestie folosit la pescuit. [G.D. lesei] /<bulg. lesa sb. ljesa

leasa f. 1. impletitura din nuiele (care se usuca poame se bate porumb sau cu care se inlocuiesc loitrele); 2. cosh in forma de opinca de prins peshte vara (Iulie shi August). [Slav. LĬESA].

leása f. pl. lese (vsl. lĕsa impletitura de nuĭele d. lĕsu padure copac; rus. lĕs lemn padure bg. lĕsa impletitura de nuĭele; sirb. ceh. lesa ung. lésza). Impletitura de nuĭele (care se usuca poamele se bate popushoĭu sh. a.). Porumbar sisiĭac coshar de tzinut shtuletzĭ de porumb (Munt. est). Impletitura de nuĭele de forma uneĭ opincĭ de prins peshte in piraĭele de munte. Mare ingraditura de scindurĭ in care intra peshtele adus de curent shi se aduna in partea cea maĭ ingusta a eĭ de unde e impins intr’un sac de plasa (Dun.). Desish intr’o padure intr’un cring (Munt.). Subdiviziune de racla la gradinarie. V. pleter.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

leása s. f. g.d. art. lései; pl. lése

leása (impletitura desish) s. f. g.d. art. lései; pl. lése

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

LEÁSA s. 1. (reg.) bojdei cosher lojnitza slanitza shujnic. (~ care se usuca fructele.) 2. (pop.) comarnic. (~ pentru scurs cashul.) 3. (reg.) cotetz cushca. (~ care se bat shtiuletzii de porumb.) 4. (reg.) cutitza ostretz saltea vintila. (~ pentru pescuit.) 5. gradele (pl.). (~ de nuiele care imprejmuieshte un loc.)

LEASA s. 1. (reg.) bojdei cosher lojnitza slanitza shujnic. (~ care se usuca fructele.) 2. (pop.) comarnic. (~ pentru scurs cashul.) 3. (reg.) cotetz cushca. (~ care se bat shtiuletzii de porumb.) 4. (reg.) cutitza ostretz saltea vintila. (~ pentru pescuit.) 5. gradele (pl.). (~ de nuiele care imprejmuieshte un loc.)

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

leása (lése) s. f. 1. Impletitura de nuiele. 2. Rogojina. 3. Tipar de brinza. 4. Hambar. 5. Cushca cotetz de nuiele pentru batut porumbul. 6. Instrument de pescuit. 7. Zagaz baraj. Mr. megl. leasa. Sl. (bg. slov. rus.) lĕsa (Miklosich Slaw. Elem. 29; Cihac II 167; Iordan Dift. 145; Conev 65 shi 75) cf. sb. ljesa mag. lésza. Din sl. lĕsŭ „padure” cf. slov. rus. lĕs „padure” de unde shi leasa s. f. (desish).

Dictzionare specializate

Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.

leása lese (liasa lesa) s.f. 1. Impletitura de nuiele: a) la gard; b) nuiele impletite care se ashaza prunele la uscat (ALRRM 1971: 458). 2. Poarta de la intrarea in staor la stana (Memoria 2001). 3. Scandura ashezata pe furci sub comarnic shi sub care se ashaza branza (Papahagi 1925; Budeshti). Din sl. (bg. rus.) lěsa (Miklosich Cihac Iordan Conev cf. DER; MDA); din bg. lesa srb. ljesa (DEX).

leása lese (liasa lesa) s.f. 1. Impletitura de nuiele: a) la gard; b) nuiele impletite care se asheaza prunele la uscat (ALR 1971: 458). 2. Poarta de la intrarea in staor la stana (Memoria 2001). 3. Scandura ashezata pe furci sub comarnic shi sub care se asheaza branza (Papahagi 1925; Budeshti). Din sl. lěsa.

Intrare: leasa (impletitura)
substantiv feminin (F12)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • leasa
  • leasa
plural
  • lese
  • lesele
genitiv-dativ singular
  • lese
  • lesei
plural
  • lese
  • leselor
vocativ singular
plural
leaza
Nu exista informatzii despre paradigma acestui cuvant.
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

leasa, lesesubstantiv feminin

  • 1. Impletitura de nuiele in forma de gratar de gard de cosh etc. folosita (singura sau k element component) in numeroase scopuri practice. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    augmentative: lesoi
    • format_quote SHtiuletzii de papushoi se pun in podul casei... pe o leasa. PAMFILE A. R. 221. DLRLC
    • format_quote Ashaza [peste groapa] o leasa de nuiele numai intzinata shi nishte frunzari peste dinsa. CREANGA P. 29. DLRLC
    • format_quote Pastravii saratzi... se usuca shi se afuma puindui pe o leasa. I. IONESCU M. 66. DLRLC
    • 1.1. Constructzie cu peretzii din impletitura de nuiele pentru pastrarea la loc uscat shi aerisit a porumbului paielor etc.; coshar. DLRLC
    • 1.2. Zagaz de nuiele facut pentru oprirea apei sau spre a opri peshtii sa treaca in josul apei. DLRLC
      • format_quote La capatul shantzului despre Dunare fac tzarca shi pe dinsa pun o leasa prin care apa se scurge. I. IONESCU M. 530. DLRLC
      • format_quote Se string peshtii la leasa. TEODORESCU P. P. 388. DLRLC
      • 1.2.1. Cosh de nuiele pentru prins peshte. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.