7 definitzii pentru jurare
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
JURÁRE jurari s. f. (Inv.) Actziunea de a (se) jura shi rezultatul ei; juramant. ♦ Blestem. V. jura.
JURÁRE jurari s. f. (Inv.) Actziunea de a (se) jura shi rezultatul ei; juramant. ♦ Blestem. V. jura.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de cata
- actziuni
jurare sf [At: I. VACARESCUL P. 202/6 / Pl: ~rari / E: jura] 1 Afirmare sau declarare a unui lucru sub juramant (1) Si: jurat2 (1). 2 (Ccr) Juramant (1). 3 Confirmare a unui lucru la judecata prin juramant (1) Si: jurat2 (3). 4 Depunere a unei marturii pentru cineva Si: jurat2 (4). 5 Blestemare pentru a sustzine cele afirmate Si: jurat2 (5). 6 Credintza cu tarie intrun lucru Si: jurat2 (6). 7 Incredere oarba in cineva Si: jurat2 (7). 8 Fagaduire in mod solemn Si: jurat2 (8). 9 Legare prin juramant (4) Si: jurat2 (9). 10 Implorare. 11 (Nob) Injurare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
JURÁRE jurari s. f. (Invechit) Actziunea de a (se) jura; juramint. Jurari nadejdi dulci sarutari uimeala Marturisiri k inimi navem reci! Toate au fost spre cruda porunceala Duitaren veci! VACARESCU P. 202. Incepu a zice nishte jurari. GORJAN H. II 207.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
juráre (inv.) s. f. g.d. art. jurắrii; pl. jurắri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
juráre s. f. g.d. art. jurarii; pl. jurari
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
JURÁRE s. v. juramant legamant.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
jurare s. v. JURAMINT. LEGAMINT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
jurare, jurarisubstantiv feminin
-
- Jurari nadejdi dulci sarutari uimeala Marturisiri k inimi navem reci! Toate au fost spre cruda porunceala Duitaren veci! VACARESCU P. 202. DLRLC
- Incepu a zice nishte jurari. GORJAN H. II 207. DLRLC
-
-
- 1.3. Depunere a unei marturii pentru cineva. MDA2
- 1.4. Blestemare pentru a sustzine cele afirmate. DEX '09 MDA2 DEX '98sinonime: blestem
- 1.5. Credintza cu tarie intrun lucru. MDA2
- 1.6. Incredere oarba in cineva. MDA2
- 1.7. Fagaduire in mod solemn. MDA2
- 1.8. Legare prin juramant. MDA2
- 1.9. Implorare. MDA2sinonime: implorare
- 1.10. Injurare. MDA2sinonime: injurare
-
etimologie:
- jura DEX '09 MDA2 DEX '98