JUMULÍ jumulesc vb. IV. Tranz. 1. A smulge fulgi de pe o pasare; a curatza de pene de fulgi o pasare taiata. ◊ Expr. (Fam.) Gasca (buna) de jumulit = om naiv shi increzator de pe urma caruia se poate profita. ♦ P. ext. A smulge parul din radacina. 2. Fig. A extorca pe cineva (de bani); a jefui a escroca. Cf. bg. žmulja magh. gyomlálni.

jumuli¹ [At: ISPIRESCU L. 368 / Pzi: ~lesc / E: mg gyomlálni] 1 vt A smulge fulgii de pe o pasare. 2 vt A curatza o pasare taiata de fulgi de pene Si: (reg) a ciupara a ciupeli a jupeli. 3 vt (Pan; la om shi animale) A smulge parul din radacina. 4 vt (C. i. un copac) A goli de fructe. 5 vt (Pex) A lasa gol. 6 vr (Nob; d. pasari) A naparli. 7 vt A jefui pe cineva. 8 vt A bate pe cineva (smulgandui parul).

JUMULÍ jumulesc vb. IV. Tranz. 1. A smulge fulgi de pe o pasare; a curatza de pene de fulgi o pasare taiata. ◊ Expr. (Fam.) Gasca (buna) de jumulit = om naiv shi increzator de pe urma caruia se poate profita. ♦ P. ext. A smulge parul din radacina. 2. Fig. A estorca pe cineva (de bani); a jefui a escroca. Cf. bg. žmulja magh. gyomlálni.

JUMULÍ jumulesc vb. IV. Tranz. 1. A curatza (o pasare) de pene (spre a o pune la fiert sau la fript pentru mincare). Jumulind deasupra caldarii cu apa fiarta o gaina oparita. STANCU D. 177. Melinte Heruvimu se sculase cum sa crapat de ziua incetinel k sa nu trezeasca pe nevastasa... atzitza focul jumuli o gaina shi o puse sa fiarba. REBREANU R. II 164. Jumulea o gisca nevastamea cind ai venit dta. ISPIRESCU L. 368. ◊ (Familiar) Gisca (buna) de jumulit = om naiv care poate fi tras pe sfoara de pe urma caruia se poate profita. Cind le cadean palma citeo gisca de jumulit toata noaptea era masantinsa shi bautura la discretzie. VLAHUTZA O. A. 300. ♦ A smulge penele. Trebuie ai jumuli penele de pe cap. SHEZ. III 119. ♦ (Rar) A curatza de par smulgind firele. (Refl.) Tartorul clipi din ochi se jumuli de barba shii raspunse. VISSARION B. 253. ◊ (Cu schimbarea constructziei) Palme cashi tragea Parushi jumulea. PASCULESCU L. P. 155. ◊ (Neobishnuit cu privire la alte lucruri) Cineva jumuleshte pomul de mere. ISPIRESCU L. 74. 2. Fig. A despuia pe cineva de bani (mai ales prin mijloace ocolite); a jefui. Cu directorul cind juca in apartamentul acestuia se lasa jumulit de bani. PAS Z. IV 111. Sai ofere serviciile lui prieteneshti k sa nu fie jumulit k totzi strainii care pica in acest orash. REBREANU R. I 24. Daduse nishte hotzi peste tovarashii lui shii batura shii jumulira. SHEZ. VI 151. 3. A jupui de piele a sfirteca. Inshfaca iedul de urechi shil flocaieshte shil jumuleshte... dei merg petecile! CREANGA P. 24. De iar impinge pacatul sami deschida usha... SHtiu k iash cirnoshi shi iash jumuli. id. ib. 21.

A JUMULÍ ~ésc tranz. 1) (pasari taiate) A lipsi de pene shi de puf prin smulgere; a peni. 2) (par) A smulge din radacina. 3) (animale moarte) A curatza de piele; a beli; a jupui; a despuia; 4) fig. (persoane) A priva (de bani sau de alte bunuri materiale) prin exploatare sau prin sustragere; a jecmani; a jefui. /cf. ung. gymbálni

jumulì v. 1. a smulge penele unei pasari; 2. fam. a despuia. [Origina necunoscuta].

jumulésc v. tr. (ung. gyomlálni a plivi a zmulge). Zmulg pene: a jumuli o gaina. Fig. Iron. Storc jafuĭesc: nepotu ishĭ jumulea unchĭu. In vest eŭ júmul el sa jumule (shi despre buruĭene: a jumulĭ buruĭene). V. cĭupelesc.

jumulí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. jumulésc imperf. 3 sg. jumuleá; conj. prez. 3 sa jumuleásca

jumulí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. jumulésc imperf. 3 sg. jumuleá; conj. prez. 3 sg. shi pl. jumuleásca

JUMULÍ vb. (inv. shi pop.) a smulge (inv. shi reg.) a peni (reg.) a dupurlui a scarmana (Mold. Bucov. shi Maram.) a cinatui (Mold. shi Bucov.) a ciupeli (Transilv.) a jupeli. (A ~ o pasare.)

JUMULÍ vb. v. jecmani jefui.

JUMULI vb. (inv. shi pop.) a smulge (inv. shi reg.) a peni (reg.) a dupurlui a scarmana (Mold. Bucov. shi Maram.) a cinatui (Mold. shi Bucov.) a ciupeli (Transilv.) a jupeli. (A ~ o pasare.)

jumulí (jumulésc jumulít) vb. 1. A smulge fulgii de la o pasare a curatza de pene. 2. A escroca a jefui a jecmani. 3. A ciomagi a face praf. Mag. gyomlálni „a smulge” (DAR; Scriban). Sint greshite relatziile care le stabilesc Cihac II 161 cu juli shi Philippide II 719 cu alb. humëljoń „a distruge”. Din acelashi etimon provine jimui vb. (Trans. despre porci a scurma pamintul cu ritul). Der. jumuleala s. f. (actziunea de a jumuli; furt; jupuire jecmanire); jumulitor adj. (care jumuleshte; care vinde scump); jumulitura s. f. (jumuleala). Cf. jimi.

jumuli jumulesc v. t. a extorca (pe cineva) de bani; a jefui a escroca

gasca buna de jumulit expr. om naiv shi credul de pe urma caruia se poate profita ushor.