6 definiții pentru sfârteca
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SFÂRTECÁ, sfấrtec, vb. I. Tranz. A sfâșia, a rupe în bucăți. [Var.: sfârticá vb. I] – Lat. *exfracticare (<fractus).
SFÂRTICÁ vb. I v. sfârteca.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
!sfârtecá (a ~) vb., ind. prez. 3 sfấrtecă
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SFÂRTECÁ vb. 1. a ciopârți, a sfâșia, (pop. și fam.) a căsăpi, (pop.) a dumica, (reg.) a crâmpoți, a măcelări, (Mold., Bucov. și Ban.) a ciocârti, (prin Mold.) a cârnosi, (prin Ban.) a cârti, (Mold. și Bucov.) a hăcui. (A ~ un animal, la tăiere.) 2. a sfâșia, (înv. și reg.) a murseca. (L-au ~ animalele sălbatice.) 3. a sfâșia, (înv. și reg.) a spârcui. (L-au ~ cu săbiile.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SFÎRTECA vb. 1. a ciopîrți, a sfîșia, (pop. și fam.) a căsăpi, (pop.) a dumica, (reg.) a crîmpoți, a măcelări, (Mold., Bucov. și Ban.) a ciocîrti, (prin Mold.) a cîrnosi, (prin Ban.) a cîrti, (Mold. și Bucov.) a hăcui. (A ~ un animal, la tăiere.) 2. a sfîșia, (înv. și reg.) a murseca. (L-au ~ animalele sălbatice.) 3. a sfîșia, (înv. și reg.) a spîrcui. (L-au ~ cu săbiile.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
sfârtecá, sfârtec, (sfârtica), vb. tranz. – A ciopârți, a sfâșia. – Et. nec. (MDA); lat. *exfracticare (< fractus) (DEX).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
verb (VT14) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT14) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
sfârteca, sfârtecverb
etimologie:
- *exfracticare (din fractus). DEX '09 DEX '98