jilip sn [At: PACALA M. R. 460 / V: ~lep jlip (reg) gi~ / Pl: ~uri / E: mg zsilip] (Reg) 1 Constructzie din barne shi scanduri care se varsa apa pe roata morii. 2 Constructzie in forma de canal descoperit facuta din pamant din barne din beton etc. pe versantele cu pante ale muntzilor shi ale dealurilor folosita pentru scoaterea prin alunecare a bushtenilor taiatzi din padurile de munte. 3 (Buc; iuz) Cireada.

JILÍP jilipuri s. n. Constructzie in forma de canal descoperit facuta din birne shi scinduri sau sapata in pamint pe povirnishul unei coaste care aluneca la vale bushtenii taiatzi in padurile din regiunea de munte; jgheab. De catra valea inalta a muntelui venea in curmezishul drumului jilipul sec care unul dupa altul fulgerau cu tunet inabushit bushtenii. SADOVEANU O. A. II 206.

JILÍP ~uri n. Constructzie in forma de jgheab care se scot prin alunecare bushtenii din padure. /<ung. szilip

jilip n. Tr. stavilar de moara. [Ung. ZSILIP].

jilip n. pl. urĭ shi e (ung. szilip. V. jgheab). Vest. SHantz orĭ jgheab de derivatziune la o moara saŭ k sa se scurga apa unuĭ izvor saŭ k sa alunece din munte bushteniĭ taĭtzĭ. V. bijoĭ tzutzuroĭ.

gilip sn vz jilip

jilep sn vz jilip

jlip sn vz jilip

jilíp s. n. pl. jilípuri

jilíp s. n. pl. jilípuri

JILÍP s. scoc uluc (reg.) riz rol. (~ pentru deplasarea in panta a lemnelor in exploatari.)

JILIP s. scoc uluc (reg.) riz rol. (~ pentru deplasarea in panta a lemnelor in exploatari.)

jilíp jilipuri (jlip jlibd shlip) s.n. (reg.) 1. Jgheabul care curge apa la moara (ALR 1956: 155). Portziune facuta din scanduri de la stavila pana la moara care vine apa; uluc (Felecan 1983). (Trans. Nord). 2. Constructzie solida fixa utilizata pentru scoaterea din padure a lemnului rotund: „Jilipurile se confectzionau din lemn decojit suspendate pe stalpi puternici infiptzi in pamant sau ancorate direct pe pamant. Prin forma trapezoidala in sectziune precum shi prin inclinare ele permiteau curgerea apei shi alunecarea lemnului” (Dancush 1996: 66). Din magh. zsilip „stavilar; ecluza” (SHaineanu Scriban DEX MDA).

jilíp uri (jlip jlibd shlip) s.n. 1. Jgheabul care curge apa la moara (ALR 1956: 155). Portziune facuta din scanduri de la stavila pana la moara care vine apa; uluc (Felecan 1983). Termen atestat doar in nordul Transilvaniei (ALR 1956). 2. Constructzie solida fixa utilizata pentru scoaterea din padure a lemnului rotund: „Jilipurile se confectzionau din lemn decojit suspendate pe stalpi puternici infiptzi in pamant sau ancorate direct pe pamant. Prin forma trapezoidala in sectziune precum shi prin inclinare ele permiteau curgerea apei shi alunecarea lemnului” (Dancush 1996: 66). Din magh. zsilip „stavilar; ecluza”.

jlip jlípuri s.n. (reg.) loc priporos shi lunecos inchis pe ambele partzi prin mijlocul caruia li se da drumul butucilor la vale.