JARGÓN jargoane s. n. 1. Limbaj specific anumitor categorii sociale care reflecta dorintza celor cel vorbesc de a se distinge de masa mare a vorbitorilor shi care se caracterizeaza prin abundentza cuvintelor shi expresiilor pretentzioase de obicei imprumutate din alte limbi. 2. (inv. azi impr.) Dialect grai. Din fr. jargon.

jargon sn^[1] [At: NEGRUZZI S. I 16 / V: (inv) gia~ / Pl: ~oane (inv) ~uri / E: fr jargon] 1 Limbaj specific anumitor categorii sociale prin care acestea se disting de masa mare a vorbitorilor caracterizat prin abundentza cuvintelor shi a expresiilor specializate sau pretentzioase de obicei imprumutate din alte limbi. 2 (Inv; imp) Dialect. 3 (Inv; imp) Grai. 4 (Inv) Limba idish a evreilor din Romania. modificata

JARGÓN jargoane s. n. 1. Limbaj specific anumitor categorii sociale profesionale etc. care reflecta fie dorintza celor cel vorbesc de a se distinge de masa mare a vorbitorilor fie tendintza de a folosi termeni specifici profesiunilor respective shi care se caracterizeaza prin abundentza cuvintelor shi expresiilor pretentzioase de obicei imprumutate din alte limbi sau a celor de ingusta specialitate. 2. (Inv. azi impr.) Dialect grai. Din fr. jargon.

JARGÓN jargoane s. n. 1. Limbaj specific anumitor categorii sociale care reflecta dorintza celor cel vorbesc de a se distinge de masa mare a vorbitorilor shi care se caracterizeaza prin abundentza cuvintelor shi expresiilor pretentzioase de obicei imprumutate din alte limbi. 2. (Inv. azi impr.) Dialect grai. Din fr. jargon.

JARGÓN jargoane s. n. Ramificatzie a limbii comune folosita de aristocratzie shi de virfurile burgheziei avind o sfera de circulatzie ingusta shi menita sa dispara fiind lipsita de fond principal de cuvinte shi de structura gramaticala proprii. Dialectele shi jargoanele reprezinta ramificatzii ale limbii natzionale a intregului popor sint lipsite de orice independentza lingvistica shi sint sortite sa vegeteze. STALIN PROBL. LINGV. 13. Astazi cuvintele de jargon incep sa fie parasite. GRAUR F. L. 156.

JARGÓN s.n. Limbaj specific anumitor categorii sociale profesiuni etc. cu o sfera de circulatzie ingusta care are fond principal de cuvinte shi o structura gramaticala proprie. [< fr. jargon].

JARGÓN s. n. limbaj specific anumitor categorii sociale sau profesionale cu o sfera de circulatzie restransa care are fond principal de cuvinte shi o structura gramaticala proprie. (< fr. jargon)

JARGÓN ~oáne n. Limbaj particular al unui grup social sau profesional caracterizat printro gramatica proprie shi prin cuvinte codificate conventzionale. ~onul hotzilor. /

jargon n. 1. limba stricata; 2. limba particulara ce adopta unele clase de oameni.

* jargón n. pl. oane (fr. jargon). Limba stricata: jargonu jidanesc. Limba straina care n’o intzelegĭ. Limba speciala (pasareasca) intrebuĭntzata de diferite categoriĭ de oamenĭ: jargonu hotzilor (argot).

giargon sn vz jargon

jargón s. n. pl. jargoáne

jargón s. n. pl. jargoáne

JARGÓN s. (LINGV.) (inv.) gerg.

JARGON s. (LINGV.) (inv.) gerg.

JARGÓN s. f. (< fr. jargon): limbaj specific categoriilor sociale instarite shi unor profesiuni (de medic de avocat etc.). Are o sfera de circulatzie ingusta nu dispune de un fond principal de cuvinte shi de o structura gramaticala proprie ci de un numar redus de cuvinte shi expresii pretentzioase de origine straina (foarte apropiate de etimoanele din limbile de la care au fost imprumutate shi neasimilate de limba uzuala). Elementele de j. sunt folosite shi de alte categorii sociale din dorintza acestora de a se diferentzia de masa mare a vorbitorilor. Ele sunt insa nerecomandabile din moment ce in limba exista destule sinonime moshtenite sau imprumutate folosite de totzi vorbitorii. In limba romana au existat mai ales elemente de j. grecizant shi frantzuzit. Azi mai persista inca in vorbirea unora elemente de j. frantzuzit. Iata cateva exemple din cele care sau folosit sau se mai folosesc: ánima „suflet” (cf. lat. anima) columba „porumbitza” (cf. fr. colombe) demoazela „domnishoara” (cf. fr. demoiselle) bonjur „buna ziua” (cf. fr. bonjour) bonsoar „buna seara” (cf. fr. bonsoir) mersi „multzumesc” (cf. fr. merci) monsiu monsió musiu „domnule” (cf. fr. monsieur) orvuar „la revedere” (cf. fr. au revoir) rezon „dreptate” (cf. fr. raison) suarea „serata” (dupa fr. soirée) sharmant „fermecator” (cf. fr. charmant) tujur „totdeauna” (cf. fr. toujours) úi „da” (cf. fr. oui) etc. Trebuie spus k daca unii termeni cu aceasta valoare nu se mai folosesc azi (ánima demoazela musiu rezon suarea) catziva ironizatzi de Caragiale inca din secolul trecut altzii in schimb continua sa circule tot k elemente de j. (orvuar tujur) sau fara aceasta caracteristica lexicala (mersi sharmant). Cat despre elementele de j. italoroman create de Heliade in epoca sa nici unul na fost acceptat de limba: amata („iubita”) angel („inger”) batella („corabie”) bella („frumoasa”) beletze („frumusetze”) solemnel „solemn”. Chiar pópol („popor”) care a avut o viatza mai lunga a fost inlocuit de forma popor.

a arunca jargoane expr. (detz.) 1. a incerca sa convinga pe cineva. 2. a mintzi

jargoane de popa de tzara expr. povestiri sau intamplari shtiute de toata lumea.