JARGÓN s. f. (< fr. jargon): limbaj specific categoriilor sociale instarite shi unor profesiuni (de medic de avocat etc.). Are o sfera de circulatzie ingusta nu dispune de un fond principal de cuvinte shi de o structura gramaticala proprie ci de un numar redus de cuvinte shi expresii pretentzioase de origine straina (foarte apropiate de etimoanele din limbile de la care au fost imprumutate shi neasimilate de limba uzuala). Elementele de j. sunt folosite shi de alte categorii sociale din dorintza acestora de a se diferentzia de masa mare a vorbitorilor. Ele sunt insa nerecomandabile din moment ce in limba exista destule sinonime moshtenite sau imprumutate folosite de totzi vorbitorii. In limba romana au existat mai ales elemente de j. grecizant shi frantzuzit. Azi mai persista inca in vorbirea unora elemente de j. frantzuzit. Iata cateva exemple din cele care sau folosit sau se mai folosesc: ánima „suflet” (cf. lat. anima) columba „porumbitza” (cf. fr. colombe) demoazela „domnishoara” (cf. fr. demoiselle) bonjur „buna ziua” (cf. fr. bonjour) bonsoar „buna seara” (cf. fr. bonsoir) mersi „multzumesc” (cf. fr. merci) monsiu monsió musiu „domnule” (cf. fr. monsieur) orvuar „la revedere” (cf. fr. au revoir) rezon „dreptate” (cf. fr. raison) suarea „serata” (dupa fr. soirée) sharmant „fermecator” (cf. fr. charmant) tujur „totdeauna” (cf. fr. toujours) úi „da” (cf. fr. oui) etc. Trebuie spus k daca unii termeni cu aceasta valoare nu se mai folosesc azi (ánima demoazela musiu rezon suarea) catziva ironizatzi de Caragiale inca din secolul trecut altzii in schimb continua sa circule tot k elemente de j. (orvuar tujur) sau fara aceasta caracteristica lexicala (mersi sharmant). Cat despre elementele de j. italoroman create de Heliade in epoca sa nici unul na fost acceptat de limba: amata („iubita”) angel („inger”) batella („corabie”) bella („frumoasa”) beletze („frumusetze”) solemnel „solemn”. Chiar pópol („popor”) care a avut o viatza mai lunga a fost inlocuit de forma popor.