opțiuni
  • info

16 definiții pentru jacaș

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

JACÁȘ, jacași, s. m. (Reg.) Om jefuitor, hrăpăreț. [Var.: jăcáș s. m.] – Jac2 + suf. -aș.

JACÁȘ, jacași, s. m. (Reg.) Om jefuitor, hrăpăreț. [Var.: jăcáș s. m.] – Jac2 + suf. -aș.

jacaș, ~ă smf, a [At: LET. II, 365/18 / V: jăc~ / Pl: ~i, ~e / E: jac2 + -aș] 1-2 (Îrg) (Om) hrăpăreț.

JACÁȘ, jacași, s. m. (Mold.) Jefuitor, prădător, hrăpăreț. Jacaș fiind de moarte, A luat pelea de pe sărman. ALECSANDRI, T. 548. ◊ (Adjectival) Nu mi s-au spurcat auzul cu zădarnici măguliri Ca să dobîndesc iubirea jacașelor stăpîniri. CONACHI, P. 49.

JACAȘ s.m. (Mold.) Hoț tîlhar..JacașNCCD.Jăcașii lor și până la Rodostoc ... au agiuns. ; cf. CANTEMIR, HR. ; cf. PSEUDO-AMIRAS (gl.); NECULCE. Etimologie: JAC + -aș. Cf. hânsar (1), lotru

jácaș, -ă adj. (d. jac). Est. Jăfuitor, rapace. V. zăcaș.

JĂCÁȘ s. m. v. jacaș.

JĂCÁȘ s. m. v. jacaș.

jăcaș sm, a vz jacaș

JĂCAȘ s.m. (Mold.) Hoț, tîlhar. Jacaș. NCCD (gl.). Jăcașii lor și pînă la Rodostos . . . au agiuns. CANTEMIR, HR.: cf. PSEUDO-AMIRAS (gl.); NECULCE. Etimologie: jac + suf. -aș. Vezi și jac, jăcui, jăcuire. Cf. h î n s a r (1), l o t r u.

jăcaș m. Mold. jăfuitor: jăcaș fiind de moarte AL.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

jacáș/jăcáș (reg.) s. m., pl. jacáși/jăcáși

jacáș v. jăcáș

!jăcaș (reg.) s. m., pl. jăcași

jăcáș v. jacáș

jăcáș/ jacáș s. m., pl. jăcáși/ jacáși

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

JĂCÁȘ s. v. jefuitor, prădător.

jăcaș s. v. JEFUITOR. PRĂDĂTOR.

Intrare: jacaș
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jacaș
  • jacașul
  • jacașu‑
plural
  • jacași
  • jacașii
genitiv-dativ singular
  • jacaș
  • jacașului
plural
  • jacași
  • jacașilor
vocativ singular
  • jacașule
  • jacașe
plural
  • jacașilor
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jăcaș
  • jăcașul
  • jăcașu‑
plural
  • jăcași
  • jăcașii
genitiv-dativ singular
  • jăcaș
  • jăcașului
plural
  • jăcași
  • jăcașilor
vocativ singular
  • jăcașule
  • jăcașe
plural
  • jăcașilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

jacaș, jacașisubstantiv masculin

  • 1. regional Om jefuitor, hrăpăreț. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
    sinonime: hrăpăreț jefuitor prădător
    • format_quote Jacaș fiind de moarte, A luat pelea de pe sărman. ALECSANDRI, T. 548. DLRLC
    • format_quote (și) adjectival Nu mi s-au spurcat auzul cu zădarnici măguliri Ca să dobîndesc iubirea jacașelor stăpîniri. CONACHI, P. 49. DLRLC
etimologie:
  • Jac + sufix -aș. DEX '09 MDA2 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.