14 definitzii pentru jefuitor (s.m.)

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

JEFUITÓR OÁRE jefuitori oare adj. s. m. shi f. (Persoana) care savarsheshte un jaf (1); persoana care jefuieshte. [Pr.: fui] Jefui + suf. tor.

JEFUITÓR OÁRE jefuitori oare adj. s. m. shi f. (Persoana) care savarsheshte un jaf (1); persoana care jefuieshte. [Pr.: fui] Jefui + suf. tor.

jefuitor ~oare smf a [At: MARDARIE L. 4068 / V: jacu~ jacu~ jafu~ / Pl: ~i ~oare / E: jefui + toare] 114 (Persoana) care jefuieshte (17).

JEFUITÓR OÁRE jefuitori oare adj. Care jefuieshte care prada care ishi insusheshte averi prin exploatare. Pronuntzat: fui. Variante: (invechit) jecuitór oáre jacuitór oáre (DONICI F. 73) jacuitór oáre adj.

JEFUITÓR ~oáre (~óri ~oáre) shi substantival (despre persoane) Care jefuieshte; comitzator de jafuri. /a jefui + suf. ~tor

jacuitor ~oare smf a[1] vz jefuitor corectata

  1. In original este doar sf evident o gresheala — LauraGellner

jafuitor m. cel ce jafuieshte sau cauta a jafui.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

jefuitór (fui) adj. m. s. m. pl. jefuitóri; adj. f. s. f. sg. shi pl. jefuitoáre

jefuitór adj. m. s. m. pl. jefuitóri; f. sg. shi pl. jefuitoáre

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

JEFUITÓR s. adj. 1. s. pradator (livr.) spoliator (reg.) japcan japcash (Mold.) jacash (inv.) pleshcash pleshcuitor pradash. (Un ~ nemilos.) 2. adj. v. pradalnic.

JEFUITOR s. adj. 1. s. pradator (livr.) spoliator (reg.) japcan japcash (Mold.) jacash (inv.) pleshcash pleshcuitor pradash. (Un ~ nemilos.) 2. adj. pradalnic. (Armata ~.)

Intrare: jefuitor (s.m.)
  • silabatzie: je-fu-i-tor info
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jefuitor
  • jefuitorul
  • jefuitoru‑
plural
  • jefuitori
  • jefuitorii
genitiv-dativ singular
  • jefuitor
  • jefuitorului
plural
  • jefuitori
  • jefuitorilor
vocativ singular
  • jefuitorule
  • jefuitore
plural
  • jefuitorilor
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jecuitor
  • jecuitorul
  • jecuitoru‑
plural
  • jecuitori
  • jecuitorii
genitiv-dativ singular
  • jecuitor
  • jecuitorului
plural
  • jecuitori
  • jecuitorilor
vocativ singular
  • jecuitorule
  • jecuitore
plural
  • jecuitorilor
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jacuitor
  • jacuitorul
  • jacuitoru‑
plural
  • jacuitori
  • jacuitorii
genitiv-dativ singular
  • jacuitor
  • jacuitorului
plural
  • jacuitori
  • jacuitorilor
vocativ singular
  • jacuitorule
  • jacuitore
plural
  • jacuitorilor
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jacuitor
  • jacuitorul
  • jacuitoru‑
plural
  • jacuitori
  • jacuitorii
genitiv-dativ singular
  • jacuitor
  • jacuitorului
plural
  • jacuitori
  • jacuitorilor
vocativ singular
  • jacuitorule
plural
  • jacuitorilor
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jafuitor
  • jafuitorul
plural
  • jafuitori
  • jafuitorii
genitiv-dativ singular
  • jafuitor
  • jafuitorului
plural
  • jafuitori
  • jafuitorilor
vocativ singular
  • jafuitorule
plural
  • jafuitorilor
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

jefuitor, jefuitorisubstantiv masculin
jefuitoare, jefuitoaresubstantiv feminin
jefuitor, jefuitoareadjectiv

etimologie:
  • Jefui + sufix tor. DEX '09 MDA2 DEX '98 NODEX

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.