11 definitzii pentru spoliator
din care- explicative (7)
- morfologice (2)
- relatzionale (2)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
SPOLIATÓR OÁRE spoliatori oare s. m. shi f. (Livr.) Persoana care spoliaza; jefuitor. [Pr.: lia] Din fr. spoliateur.
SPOLIATÓR OÁRE spoliatori oare s. m. shi f. (Livr.) Persoana care spoliaza; jefuitor. [Pr.: lia] Din fr. spoliateur.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
spoliator ~oare [At: NEGULICI / P: ~lia~ / Pl: ~i ~oare / E: fr spoliateur] (Liv) 12 smf a (Persoana) care spoliaza Vz jefuitor pradator.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
SPOLIATÓR OÁRE spoliatori oare s. m. shi f. Persoana care spoliaza. Pronuntzat: lia.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
SPOLIATÓR OÁRE s.m. shi f. Cel care spoliaza; jefuitor. [Pron. lia. / cf. fr. spoliateur].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
SPOLIATÓR OÁRE s. m. f. cel care spoliaza; jefuitor. (< fr. spoliateur lat. spoliator)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
spoliator m. cel ce despoaie.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
*spoliatór oáre s. Care spoliaza.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
spoliatór (livr.) (lia) s. m. pl. spoliatóri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
spoliatór s. m. (sil. lia) pl. spoliatóri
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
SPOLIATÓR s. v. jefuitor pradator.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
spoliator s. v. JEFUITOR. PRADATOR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
- silabatzie: spo-lia-tor
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
spoliator, spoliatorisubstantiv masculin spoliatoare, spoliatoaresubstantiv feminin
etimologie:
- spoliateur DEX '98 DEX '09