opțiuni
  • info

11 definiții pentru spoliator

din care

Explicative DEX

SPOLIATÓR, -OÁRE, spoliatori, -oare, s. m. și f. (Livr.) Persoană care spoliază; jefuitor. [Pr.: -li-a-] – Din fr. spoliateur.

SPOLIATÓR, -OÁRE, spoliatori, -oare, s. m. și f. (Livr.) Persoană care spoliază; jefuitor. [Pr.: -li-a-] – Din fr. spoliateur.

spoliator, ~oare [At: NEGULICI / P: ~li-a~ / Pl: ~i, ~oare / E: fr spoliateur] (Liv) 1-2 smf, a (Persoană) care spoliază Vz jefuitor, prădător.

SPOLIATÓR, -OÁRE, spoliatori, -oare s. m. și f. Persoană care spoliază. – Pronunțat: -li-a.

SPOLIATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care spoliază; jefuitor. [Pron. -li-a-. / cf. fr. spoliateur].

SPOLIATÓR, -OÁRE s. m. f. cel care spoliază; jefuitor. (< fr. spoliateur, lat. spoliator)

spoliator m. cel ce despoaie.

*spoliatór, -oáre s. Care spoliază.

Ortografice DOOM

spoliatór (livr.) (-li-a-) s. m., pl. spoliatóri

spoliatór s. m. (sil. -li-a-), pl. spoliatóri

Relaționale

SPOLIATÓR s. v. jefuitor, prădător.

spoliator s. v. JEFUITOR. PRĂDĂTOR.

Intrare: spoliator
  • silabație: spo-li-a-tor info
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • spoliator
  • spoliatorul
  • spoliatoru‑
plural
  • spoliatori
  • spoliatorii
genitiv-dativ singular
  • spoliator
  • spoliatorului
plural
  • spoliatori
  • spoliatorilor
vocativ singular
  • spoliatorule
plural
  • spoliatorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

spoliator, spoliatorisubstantiv masculin
spoliatoare, spoliatoaresubstantiv feminin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „spoliator”

Visit YouGlish.com