7 definitzii pentru izgonire
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
IZGONÍRE s. f. Actziunea de a izgoni shi rezultatul ei; alungare. V. izgoni.
IZGONÍRE s. f. Actziunea de a izgoni shi rezultatul ei; alungare. V. izgoni.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
izgonire sf [At: VARLAAM C. 60 / V: sgo~ zgo~ / Pl: ~ri / E: izgoni] 1 Obligare a cuiva sa plece Si: izgonit1 (1). 2 Fugarire. 3 (Fig) Determinare a disparitziei unui fenomen Si: izgonit1 (3). 4 (Inv) Demitere a unei persoane Si: izgonit1 (4). 5 Exilare. 6 (Inv) Persecutzie.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
IZGONÍRE izgoniri s. f. Actziunea de a izgoni; alungare indepartare.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
izgoníre s. f. g.d. art. izgonírii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
izgoníre s. f. g.d. art. izgonírii
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
IZGONÍRE s. 1. alungare gonire. (~ cuiva de acasa.) 2. v. surghiunire.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
IZGONIRE s. 1. alungare gonire. (~ cuiva de acasa.) 2. alungare exilare gonire ostracizare proscriere surghiunire (livr.) relegare relegatzie. (~ cuiva din patria sa.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
| substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
izgonire, izgonirisubstantiv feminin
- 1. Actziunea de a izgoni shi rezultatul ei. DEX '09 DEX '98sinonime: alungare gonire surghiunire indepartare
etimologie:
- izgoni DEX '98 DEX '09
Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.