15 definitzii pentru inveterat
din care- explicative (10)
- morfologice (3)
- relatzionale (2)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
INVETERÁT A inveteratzi te adj. (Livr.; despre oameni) In care sa inradacinat un anumit defect; (despre defecte vicii etc.) inradacinat. [Var.: inveterát a adj.] Din fr. invétéré. Cf. lat. inveteratus it. inveterato.
inveterat ~a a [At: CARAGIALE N. S. 161 / V: in~ / Pl: ~atzi ~e / E: invetera] 1 (D. boli obiceiuri prejudecatzi etc.) Inradacinat. 2 (D. oameni) Care a imbatranit practicand raul sau viciul.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
INVETERÁT A inveteratzi te adj. (Despre oameni) Invechit in rele in vicii; (despre defecte vicii etc.) invechit inradacinat. [Var.: inveterát a adj.] Din fr. invétéré. Cf. lat. inveteratus it. inveterato.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
INVETERÁT A inveteratzi te adj. (Despre oameni) Invechit in rele in vicii; (despre defecte vicii etc.) invechit inradacinat incarnat. Salciile batrine care se afla in locurile acestea par vrajitoare inveterate lipsite de orice scrupul. BOGZA C. O. 198. Am fost shi voi fi totdeauna contra nepotismului... o buba inveterata a societatzii noastre. CARAGIALE S. N. 161. Varianta: inveterát a (CARAGIALE O. VII 45) adj.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
INVETERÁT A adj. Invechit (spec.) in rele vicios pervertit; (despre vicii defecte etc.) inradacinat incarnat. [Var. inveterat a adj. / cf. fr. invétéré lat. inveteratus].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
INVETERÁT A adj. invechit in rele vicios pervertit. ◊ (despre vicii defecte etc.) inradacinat incarnat. (< fr. invétéré lat. inveteratus it. inveterato)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
INVETERÁT ~ta (~tzi ~te) (despre persoane shi manifestarile lor) Care este intrun anumit fel (mai ales negativ) de foarte mult timp. Un alcoolic ~. /<fr. invétéré lat. inveteratus[1]
- Var. inveterat (dupa def. din DEX shi DN) — LauraGellner
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
INVETERÁT A adj. v. inveterat.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
INVETERÁT A adj. v. inveterat.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
INVETERÁT A adj. v. inveterat.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
inveterat ~a a vz inveterat
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
INVETERÁT A adj. v. inveterat.
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
inveterát (vechi impatimit) (livr.) adj. m. pl. inveterátzi; f. inveteráta pl. inveteráte
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
inveterát (invechit) adj. m. pl. inveterátzi; f. sg. inveteráta pl. inveteráte[1]
- Var. inveterat (dupa def. din DEX shi DN) — LauraGellner
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
inveterat («invechit»)
- sursa: MDO (1953)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
INVETERÁT adj. v. incorigibil inrait.[1]
- Var. inveterat (dupa def. din DEX shi DN) — LauraGellner
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
inveterat adj. v. INCORIGIBIL. INRAIT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
inveterat, inveterataadjectiv
- 1. (Despre oameni) In care sa inradacinat un anumit defect. DEX '09 DLRLC DNsinonime: incorigibil pervertit vicios inrait
- Salciile batrine care se afla in locurile acestea par vrajitoare inveterate lipsite de orice scrupul. BOGZA C. O. 198. DLRLC
- 1.1. Despre defecte vicii etc.: incarnat, inradacinat, invechit. DEX '09 DLRLC DNsinonime: incarnat inradacinat invechit
- Am fost shi voi fi totdeauna contra nepotismului... o buba inveterata a societatzii noastre. CARAGIALE S. N. 161. DLRLC
-
-
etimologie:
- invétéré DEX '09 DEX '98 DN
- inveteratus DEX '09 DEX '98 DN
- inveterato DEX '09 DEX '98 MDN '00