inveselit¹ sn [At: DA ms / Pl: (rar) ~uri / E: inveseli] 16 Inveselire (16). 7 (Pex) Ospatz. corectata

inveselit² ~a a [At: DOSOFTEI V. S. 192/1 / Pl: ~itzi ~e / E: inveseli] 1 Care a devenit vesel voios bine dispus Si: (irg) invoioshat. 2 Care petrece in veselie. 34 Care este mai putzin (mohorat sau) monoton. 5 (Fig; d. cer) Inseninat².

INVESELÍT A inveselitzi te adj. Care a devenit vesel bine dispus plin de veselie. Totzi ashtepta... Cu casele gatite Cu fetzenveselite. PASCULESCU L. P. 117.

inveseli [At: COD. VOR. 160/9 / Pzi: ~lesc / E: in + vesel] 12 vtr (A face sa fie sau) a deveni vesel Si: (irg) a (se) invoiosha (12). 34 vtr A (se) bucura. 5 vr A avea buna dispozitzie. 6 vr (Pex) A se ospata. 7 vr (Pex) A petrece in veselie. 89 vt (Fig) A face sa fie mai putzin (mohorat sau) monoton Si: a insenina a lumina. 10 vr (Fig; d cer) A se insenina.

INVESELÍ inveselesc vb. IV. Refl. A deveni vesel voios bine dispus. Moldovenii care invatzasera a cunoashte pe Movila shi urau domnia lui asupritoare shi jugul totdeauna greu pentru Moldova... se inveselira cu inima cind le veni veste shi fagaduieli de mintuire de la Mihaivoda. BALCESCU O. II 183. Ashai jocu rominesc Cu strigat ardelenesc Cind lauz manveselesc! JARNÍKBIRSEANU D. 359. Cea fost veshted inverzeshte Cei amar se indulceshte Cei mihnit senveseleshte. ALECSANDRI P. P. 336. ◊ Intranz. (Popular) K garoafa cea frumoasa Sa traieshti sanveseleshti K garoafa sanfloreshti! JARNÍKBIRSEANU D. 108. ♦ Tranz. A face (pe cineva) sa fie vesel voios; a produce (cuiva) buna dispozitzie a distra. SHtia sanveseleasca pe un tovarash oricit de posomorit. CARAGIALE O. III 62. Intracea carte shiar gasi locul shi intimplari comice... shi petrecerile zgomotoase care inveselesc viatza vinatoreasca. ODOBESCU S. III 51. ♦ Tranz. Fig. A face sa fie mai putzin mohorit mai putzin monoton; a deschide. Ici shi colo cite un piersic salbatic inveselea privelishtea cu crangile sale de sorcova roshie. D. ZAMFIRESCU R. 82.

A INVESELÍ ~ésc tranz. A face sa se inveseleasca; a distra. /in + vesel

A SE INVESELÍ ma ~ésc intranz. A deveni vesel; a se dispune. /in + vesel

inveselì v. a (se) face vesel.

inveselésc v. tr. (d. vesel orĭ vsl. veselitĭ). Fac vesel bucur: era trist dar s’a inveselit auzind buna veste. V. refl. Ma fac vesel ma bucur: inveselitziva! V. veselesc.

inveselít adj. m. pl. inveselítzi; f. sg. inveselíta pl. inveselíte

inveselí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. inveselésc imperf. 3 sg. inveseleá; conj. prez. 3 sa inveseleásca

inveselí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. inveselésc imperf. 3 sg. inveseleá; conj. prez. 3 sg. shi pl. inveseleásca

INVESELÍT adj. (pop.) veselit.

INVESELIT adj. (pop.) veselit.

INVESELÍ vb. 1. (pop.) a (se) veseli (inv. shi reg.) a (se) invoiosha (reg.) a (se) imbucura. (Vestea la ~.) 2. v. distra.

INVESELI vb. 1. (pop.) a (se) veseli (inv. shi reg.) a (se) invoiosha (reg.) a (se) imbucura. (Vestea la ~.) 2. a se amuza a se desfata a se dispune a se distra a petrece a ride a se veseli (inv.) a se distrage a se eglendisi a libovi. (Neam ~ copios pe socoteala lui.)

A (se) inveseli ≠ a (se) intrista a (se) mahni a (se) posomori a (se) scarbi

A se inveseli ≠ a se indispune

BONUM VINUM LAETIFICAT COR HOMINIS (lat.) vinul bun inveseleshte inima omului „Eclesiatul” 40 20.