14 definitzii pentru insenina

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

INSENINÁ inseninez vb. I. 1. Refl. (Despre cer vreme etc.; la pers. 3) A deveni senin. 2. Refl. shi tranz. Fig. (Despre oameni p. ext. despre psihicul lor) A deveni sau a face sa devina senin linishtit vesel; a (se) inveseli a (se) lumina. [Prez. ind. shi: insenín] Lat. inserenare.

INSENINÁ inseninez vb. I. 1. Refl. (Despre cer vreme etc.; la pers. 3) A deveni senin. 2. Refl. shi tranz. Fig. (Despre oameni p. ext. despre psihicul lor) A deveni sau a face sa devina senin linishtit vesel; a (se) inveseli a (se) lumina. [Prez. ind. shi: insenín] Lat. inserenare.

insenina [At: SHINCAI HR. I 150/17 / V: (reg) ~san~ ~sari~ ~eri~ / Pzi: ~nez (inv) insenin / E: ml inserenare] 1 vru (D. cer vreme) A deveni senin Si: a se limpezi a se lumina. 25 vtr (Fig; d. oameni) (A face sa devina sau) a deveni (vesel sau) linishtit etc. 6 vi (irg; d. persoane) A aparea pe neashteptate.

INSENINÁ inseninez shi insenín vb. I. Refl. 1. (Despre cer p. ext. despre vreme atmosfera) A deveni senin (prin imprashtierea norilor). Aerul sensenina SHi cerul se lumina. ALECSANDRI O. 119. ◊ Impers. Tu cu ochii faci belele; Intrin cas’ se lumineaza Ieshi afar’ sensenineaza. JARNÍKBIRSEANU D. 40. 2. Fig. (Despre om sau despre fatza privirea lui) A deveni linishtit pashnic vesel; a se linishti a se potoli. Fatza i se insenina la ideea unei izbinzi atit de lesnicioase. NEGRUZZI S. I 169. Trimise atunci de spuse in toate partzile k sa se insenineze shi sa se linishteasca duhurile turburate shi inspaimintate. BALCESCU O. II 109. ◊ Tranz. (Rar) Blinda armonie a versurilor lui nea incintat anii inaltzindune shi inseninindune. SADOVEANU E. 73. SHi daca stele bat in lac Adincui luminindul E k durerea mea sompac Inseninindumi ghidul. EMINESCU O. I 193.

A INSENINÁ ~éz tranz. (despre persoane sau despre manifestarile lor) A face sa se insenineze. /<lat. inserenare

A SE INSENINÁ pers. 3 se ~eáza intranz. 1) (despre cer) A deveni senin. 2) (despre timp) A se schimba spre bine; a se razbuna. 3) fig. (despre persoane) A recapata buna dispozitzie; a se descretzi. 4) fig. (despre manifestari ale oamenilor) A deveni senin linishtit. /<lat. inserenare

inseninà a. a se face senin: cerul se insenina; fig. fatzai se insenina. [Lat. SERENARE].

inseninéz v. tr. Fac senin luminez. V. refl. Ma fac senin ma luminez: ceru se insenineaza. Fig. Ma inveselesc imĭ ĭaŭ o fatza vesela: la aceasta veste s’a inseninat; fatza i s’a’nseninat. V. posomorasc scapar.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

inseniná (a ~) vb. ind. prez. 3 insenineáza

inseniná vb. ind. prez. 3 sg. insenineáza

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

INSENINÁ vb. 1. a se deschide a se insori a se limpezi. (Cerul sa ~.) 2. a se limpezi a se lumina (pop.) a se razbuna (Transilv.) a se tistali. (Afara sa mai ~.) *3. v. lumina.

INSENINA vb. 1. a se deschide a se limpezi. (Cerul sa ~.) 2. a se limpezi a se lumina (pop.) a se razbuna (Transilv.) a se tistali. (Afara sa mai ~.) 3.* (fig.) a se lumina. (Sa ~ cind ma vazut.)

A (se) insenina ≠ a (se) innegura a (se) innora a (se) intuneca

Intrare: insenina
insenina1 (1 -nez) verb grupa I conjugarea a II-a
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • insenina
  • ‑nsenina
  • inseninare
  • ‑nseninare
  • inseninat
  • ‑nseninat
  • inseninatu‑
  • ‑nseninatu‑
  • inseninand
  • ‑nseninand
  • inseninandu‑
  • ‑nseninandu‑
singular plural
  • insenineaza
  • ‑nsenineaza
  • inseninatzi
  • ‑nseninatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • inseninez
  • ‑nseninez
(sa)
  • inseninez
  • ‑nseninez
  • inseninam
  • ‑nseninam
  • inseninai
  • ‑nseninai
  • inseninasem
  • ‑nseninasem
a II-a (tu)
  • inseninezi
  • ‑nseninezi
(sa)
  • inseninezi
  • ‑nseninezi
  • inseninai
  • ‑nseninai
  • inseninashi
  • ‑nseninashi
  • inseninaseshi
  • ‑nseninaseshi
a III-a (el, ea)
  • insenineaza
  • ‑nsenineaza
(sa)
  • insenineze
  • ‑nsenineze
  • insenina
  • ‑nsenina
  • insenina
  • ‑nsenina
  • inseninase
  • ‑nseninase
plural I (noi)
  • inseninam
  • ‑nseninam
(sa)
  • inseninam
  • ‑nseninam
  • inseninam
  • ‑nseninam
  • inseninaram
  • ‑nseninaram
  • inseninaseram
  • ‑nseninaseram
  • inseninasem
  • ‑nseninasem
a II-a (voi)
  • inseninatzi
  • ‑nseninatzi
(sa)
  • inseninatzi
  • ‑nseninatzi
  • inseninatzi
  • ‑nseninatzi
  • inseninaratzi
  • ‑nseninaratzi
  • inseninaseratzi
  • ‑nseninaseratzi
  • inseninasetzi
  • ‑nseninasetzi
a III-a (ei, ele)
  • insenineaza
  • ‑nsenineaza
(sa)
  • insenineze
  • ‑nsenineze
  • inseninau
  • ‑nseninau
  • inseninara
  • ‑nseninara
  • inseninasera
  • ‑nseninasera
insenina2 (1 -n) verb grupa I conjugarea I
verb (VT1)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • insenina
  • ‑nsenina
  • inseninare
  • ‑nseninare
  • inseninat
  • ‑nseninat
  • inseninatu‑
  • ‑nseninatu‑
  • inseninand
  • ‑nseninand
  • inseninandu‑
  • ‑nseninandu‑
singular plural
  • insenina
  • ‑nsenina
  • inseninatzi
  • ‑nseninatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • insenin
  • ‑nsenin
(sa)
  • insenin
  • ‑nsenin
  • inseninam
  • ‑nseninam
  • inseninai
  • ‑nseninai
  • inseninasem
  • ‑nseninasem
a II-a (tu)
  • insenini
  • ‑nsenini
(sa)
  • insenini
  • ‑nsenini
  • inseninai
  • ‑nseninai
  • inseninashi
  • ‑nseninashi
  • inseninaseshi
  • ‑nseninaseshi
a III-a (el, ea)
  • insenina
  • ‑nsenina
(sa)
  • insenine
  • ‑nsenine
  • insenina
  • ‑nsenina
  • insenina
  • ‑nsenina
  • inseninase
  • ‑nseninase
plural I (noi)
  • inseninam
  • ‑nseninam
(sa)
  • inseninam
  • ‑nseninam
  • inseninam
  • ‑nseninam
  • inseninaram
  • ‑nseninaram
  • inseninaseram
  • ‑nseninaseram
  • inseninasem
  • ‑nseninasem
a II-a (voi)
  • inseninatzi
  • ‑nseninatzi
(sa)
  • inseninatzi
  • ‑nseninatzi
  • inseninatzi
  • ‑nseninatzi
  • inseninaratzi
  • ‑nseninaratzi
  • inseninaseratzi
  • ‑nseninaseratzi
  • inseninasetzi
  • ‑nseninasetzi
a III-a (ei, ele)
  • insenina
  • ‑nsenina
(sa)
  • insenine
  • ‑nsenine
  • inseninau
  • ‑nseninau
  • inseninara
  • ‑nseninara
  • inseninasera
  • ‑nseninasera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

insenina, inseninezverb

  • 1. reflexiv impersonal A deveni senin. DEX '09 DEX '98
    antonime: innora
    • format_quote Aerul sensenina SHi cerul se lumina. ALECSANDRI O. 119. DLRLC
    • format_quote Tu cu ochii faci belele; Intrin cas’ se lumineaza Ieshi afar’ sensenineaza. JARNÍKBIRSEANU D. 40. DLRLC
  • 2. reflexiv tranzitiv figurat (Despre oameni) A deveni sau a face sa devina senin linishtit vesel; a (se) inveseli a (se) lumina. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Fatza i se insenina la ideea unei izbinzi atit de lesnicioase. NEGRUZZI S. I 169. DLRLC
    • format_quote Trimise atunci de spuse in toate partzile k sa se insenineze shi sa se linishteasca duhurile turburate shi inspaimintate. BALCESCU O. II 109. DLRLC
    • format_quote rar Blinda armonie a versurilor lui nea incintat anii inaltzindune shi inseninindune. SADOVEANU E. 73. DLRLC
    • 2.1. prin extensiune (Despre psihicul oamenilor) A deveni sau a face sa devina senin linishtit vesel; a (se) inveseli a (se) lumina. DEX '09 DEX '98
      • format_quote SHi daca stele bat in lac Adincui luminindul E k durerea mea sompac Inseninindumi ghidul. EMINESCU O. I 193. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.