intarziere sf [At: N. COSTIN L. II 78/37 / V: ~tarziare / Pl: ~ri / E: intarzia] 12 Savarshire a unui lucru dupa momentul (obishnuit sau) fixat. 3 Ramanere in urma a ceasurilor. 45 Zabovire undeva mai mult decat era (necesar sau) prevazut. 6 Ezitare. 7 Impiedicare a cuiva sa savarsheasca la timp o actziune. 8 Impiedicare a indeplinirii la termen a unui eveniment. 9 Amanare. 1011 Sosire a unei persoane dupa timpul (la care era ashteptata sau) la care prezentza acesteia era necesara. 12 (Pex) Timp care decurge din momentul in care ceva trebuia sa se intample. 1316 (Iljv) Cu ~ (Care se produce) mai tarziu (decat trebuie sau) decat este prevazut. 17 (Ilav) Fara ~ Imediat. 18 (Ila) In ~ Care a depashit termenul fixat. 19 (Ie) A fi in ~ A fi ramas in urma. 20 (Jur; ie) A pune in ~ A trimite o inshtiintzare sau o somatzie expresa cu scopul k destinatarul sa nu poata invoca in aparare faptul de a fi fost in necunoshtintza de cauza. 21 (D. bombe; ie) A exploda cu ~ A exploda la un anumit interval de timp dupa momentul amorsarii.

INTARZIÉRE ~i f. A INTARZIA. ◊ Cu ~ mai tarziu decat trebuie. Fara ~ la timpul cuvenit. [G.D. intarzierii; Sil. zie] /v. a intarzia

intarziere f. zabava.

intarziare sf vz intarziere

intarzia [At: PARACLIS (1639) ap. GCR I 180/16 / Pzi: intarzii shi (inv) ~iez ~iu / E: in + tarziu] 12 vi A face ceva dupa termenul (obishnuit sau) fixat. 3 vi (D. ceasuri) A ramane in urma. 45 vi A ramane undeva mai mult decat este (necesar sau) prevazut. 6 vi A ezita. 7 vtf A impiedica pe cineva sa savarsheasca la timp o actziune. 8 vt A face astfel incat ceva sa nu se indeplineasca in termen. 9 vt A amana. 1011 vi A sosi undeva dupa timpul (la care era ashteptat sau) la care era necesar.

intarziare sf vz intarziere

INTIRZIÁ intirzii vb. I. Intranz. 1. A veni sau a ajunge (undeva) cu intirziere fatza de timpul stabilit. Imi face observatzia k nui dau lista cu cei ce intirzie dimineatza. PAS Z. I 298. La unu unu shi un sfert! i spusese Mirel Alcaz. Intrebi de masa mea. SHi daca intirzii cumva ashteptzi. C. PETRESCU C. V. 60. De mai intirziai shi eu ma prapadeam. ISPIRESCU L. 10. Vad k armashul intirzie. NEGRUZZI S. I 153. ◊ Refl. (Invechit cu pronuntzare regionala) Dea veni pimprejur a sosi mai degraba dar de sa porni pe dea dreptul apoi sa mai intarzia! SBIERA P. 220. Ne intirziesem a doua zi caci cind am ajuns am gasit examenul pe la sfirshit. NEGRUZZI S. I 4. 2. A savirshi o actziune mai tirziu decit in termenul obishnuit sau fixat (v. zabovi); (despre actziuni fenomene) a se produce cu intirziere fatza de timpul stabilit. A intirziat cu predarea raportului. ▭ Tatal lui intirzie sa se mishte din pat. PREDA I. 173. Evantia cu rasuflarea stapinita cu ochii in lacrimi ashtepta un cuvint care intirzia sa vie. BART E. 341. ♦ Tranz. A impiedica pe cineva sa savirsheasca la timp o actziune a face sa zaboveasca sa ramina in urma a face k ceva sa nu se indeplineasca in termen. Ma intirzii. Stam prea mult de vorba. SAHIA N. 89. Un gind neintzeles o frica Ma tot intirzie sa plec. PAUNPINCIO P. 66. 3. A zabovi a ramine (intrun loc) mai mult decit este cazul. Coana Liza... intirzia spre seara la geamul dinspre strada intre doua ghivece cu flori. PAS Z. I 81. Ai cugetat k ai sa umbli drum lung shi acolo ai sa intirzii? SADOVEANU B. 87. ◊ Refl. (Invechit) Intirziinduse imprejurul shirei zarisera pe calatori. MACEDONSKI O. III 15. Pronuntzat: zia. Prez. ind. shi: (rar) intirziez (BASSARABESCU V. 14).

INTIRZIÉRE intirzieri s. f. Actziunea de a intirzia shi rezultatul ei; aminare in savirshirea unui fapt a unei actziuni in indeplinirea unei lucrari; timpul scurs din momentul cind trebuia sa se savirsheasca o actziune un fapt etc. shi pina la indeplinirea lui. Se ciudea de atita intirziere. ISPIRESCU L. 38. Griul e copt nu mai poate suferi intirziere. CREANGA P. 156. Fieshtecare moment de intirziere este un chin. NEGRUZZI S. III 218. ◊ Bomba cu intirziere = bomba care datorita unui mecanism special explodeaza dupa un interval de timp fixat de mai inainte. ◊ Loc. adv. Cu intirziere = mai tirziu decit trebuie. Trenul soseshte cu intirziere. Cu intirziere de... = intirziind cu... Grigore sosi de la tzara cu intirziere de citeva zile. REBREANU R. I 185. Fara intirziere imediat numaidecit fara zabava. Se va ashterne fara intrziere la lucru. C. PETRESCU C. V. 31. Trebuia fara intirziere pentru linishtea sa sashi vaza baiatul. CARAGIALE O. III 98. ◊ Expr. A fi in intirziere = a fi ramas in urma a fi intirziat. E in intirziere cu plata impozitului. Pronuntzat: zie.

A INTARZIÁ intarzii intranz. 1) A sosi mai tarziu de timpul stabilit. 2) (despre actziuni sau despre fenomene) A se produce dupa termenul cuvenit sau fixat. 3) A ramane undeva mai mult decat trebuie; a zabovi; a se retzine. /in + tarziu

intarzià v. 1. a ramanea indarat: ceasornicul intarzie; 2. a ramanea undeva prea tarziu: am intarziat la teatru. [V. tarziu].

intirziére f. Actziunea de a intirzia zabava.

intirzíĭ shi iéz a á v. tr. (d. tirziŭ). Ramin in urma cu timpu zabovesc sosesc tirziu: eŭ am intirziat ceasornicu a intirziat (a ramas in urma). V. tr. Fac sa ramina in urma cu timpu: nu ma intirzia cu palavrele tale! SHi írziĭ (acc. pe i).

intarziére (zie) s. f. g.d. art. intarziérii; pl. intarziéri

intarziére s. f. (sil. zie) g.d. art. intarziérii; pl. intarziéri

intarziá (a ~) (zia) vb. ind. prez. 1 shi 2 sg. intarzii 3 intarzie (zie) 1 pl. intarziém; ger. intarziínd (ziind); conj. prez. 3 sa intarzie

intarziá vb. (sil. zia) ind. shi conj. prez. 1 shi 2 sg. intarzii 3 sg. intarzie (sil. zie) 1 pl. intarziém; ger. intarziínd (sil. ziind)

intarziu ziam 1 imp. ziind ger. ziere inf. s.

INTARZIÉRE s. 1. zabovire (pop.) pregetare (reg.) pregetatura. (~ cuiva intrun loc.) 2. zabava (pop.) zabovire (inv.) pesteala. (Sa mergem acolo fara ~.) 3. v. amanare.

INTARZIÁ vb. 1. a zabovi (pop.) a pregeta (inv. shi reg.) a pesti (reg.) a baciui a ingadui (fig.) a se incurca. (A ~ mai mult la bautura.) 2. a sta a zabovi. (Sa nu ~ mult acolo!) 3. v. amana. 4. a lungi a taragana a tergiversa a trena (inv.) a prelungi. (A mai ~ solutzionarea problemei.)

INTIRZIA vb. 1. a zabovi (pop.) a pregeta (inv. shi reg.) a pesti (reg.) a baciui a ingadui (fig.) a se incurca. (A ~ mai mult intrun loc.) 2. a sta a zabovi. (Sa nu ~ mult acolo!) 3. a amina a incetini. (A ~ producerea unui fenomen.) 4. a lungi a taragana a tergiversa a trena (inv.) a prelungi. (A mai ~ solutzionarea problemei.)

INTIRZIERE s. 1. zabovire (pop.) pregetare (reg.) pregetatura. (~ cuiva intrun loc.) 2. zabava (pop.) zabovire (inv.) pesteala. (Sa mergem acolo fara ~.) 3. aminare incetinire. (~ producerii unui fenomen.)

intarziere prelungirea duratei (I 1) unui sunet (sau a mai multora) dintrun acord* peste noul* acord in care se schimba celelalte voci (2) shi din care vocea prelungita nu mai face parte. Rezulta astfel o disonantza* (foarte rar consonantza*) situata la o secunda* superioara sau inferioara fatza de sunetul real din acord la care de obicei se rezolva* shi anume pe un timp (1 2) sau pe o fractziune de timp. I. poate fi: a) simpla sau multipla (inlocuind un sunet real sau mai multe); b) i. multiple: de acelashi sens (ascendent sau descendent) sau combinate; c) pregatita (se rezolva la aceeashi voce) sau semipregatita (se rezolva la alta voce): nepregatita (atacata) numita shi apogiatura*. I. este socotita k o proiectzie armonica a sincopei*.

INTIRZIERE. Subst. Intirziere tardivitate (rar); tergiversare tergiversatziune (inv.) aminare prorogare prorogatzie trenare taraganare taraganeala taraganire; temporizare; pasuiala pasuire ragaz; zabava (pop.) zabovire (pop.); incetineala incetinire domolire potolire potoleala (inv.); mocaiala moshmoleala mocosheala (pop. shi fam.); prelungire lungire; impiedicare (fig.) frinare (fig.) stavilire (fig.). Ora tirzie ultimul moment ceasul al 12lea ultima clipa. Reactzie intirziata. Adj. Tirziu tardiv intirziat. Taraganat zabovit (inv.); incet incetinit (rar) incetinel (dim.). Zabovitor (inv.) zabavnic (inv.) domol mocait mocoshit moshmondit bun de trimis dupa moarte (dupa popa). Vb. A intirzia a fi in intirziere a veni (a sosi) tirziu (cu intirziere) a nu veni (a nu sosi) la timp a ajunge undeva la spartul tirgului (iarmarocului stinii); a se lasa ashteptat a face pe cineva sa ashtepte. A tergiversa a amina a amina de azi pe miine a proroga a trena a taragana; a pasui a da ragaz. A face ceva cu intirziere a nu face la timp a zabovi (pop.) a nu se grabi ashi face zabava ashi pierde vremea; a (se) mocai (pop. shi fam.) a (se) moshmoni a (se) mocoshi (pop. shi fam.) a moshmondi. A (se) prelungi a (se) lungi. A impiedica (fig.) a frina (fig.) a stavili (fig.) a potoli a domoli. A ramine in urma a pierde ocazia a lasa sa treaca momentul a scapa trenul (fig.). Adv. Cu intirziere tirziu aminat (inv.) prea tirziu in ultimul moment la inchiderea editziei in ceasul al 12lea; peste soroc; agale alene incet domol anevoie incetishor incetinel fara zor fara graba cu incetinitorul. V. indolentza incetineala lene moliciune obstacol timp.

INTARZIÉRE (< intarzia) s. f. 1. Actziunea de a intarzia shi rezultatul ei; neindeplinire la timp a unei actziuni; p. ext. timpul care trece intre momentul in care ar trebui sa se produca shi momentul in care el se produce de fapt. ◊ I. de aprindere = decalaj in timp sau in grade de rotatzie a arborelui cotit intre momentul scanteii electrice (la motoarele cu aprindere prin scanteie) sau inceputul injectziei (la motoarele Diesel) shi momentul aprinderii amestecului de carburant. ♦ (Dr.) Neindeplinirea in termen a obligatziei de catre debitor (i. debitorului) sau refuzul creditorului de a primi prestatzia debitorului ori neindeplinirea de catre creditor a anumitor acte in lipsa carora debitorul nushi poate executa obligatzia (i. creditorului). ◊ Punerea in i. = act prin care creditorul inshtiintzeaza pe debitor k obligatzia e scadenta shi k el intzelege sa obtzina executarea obligatziei. 2. Durata intre momentul in care se produce un eveniment shi momentul in care se produce un alt eveniment ulterior conditzionat de primul.