intai ~a [At: COD. VOR. 38/23 / V: (Mol) ~tai ~ashi ~aniu (Trs) ~tii / E: ml *antaneus a] 12 no a (Cel) care se afla in fruntea unei serii in ceea ce priveshte spatziul timpul calitatea Cf anterior dintai initzial incepator prim. 34 no (Iljv) ~a vreme (sau oara data) (Care are loc) anterior. 5 no (Inv; ie) A fi ~ul la jocul de cartzi A fi in mana. 6 no (Inv; is) Zi ~lea Prima zi a lunii. 7 sm (Is) ~ul nascut Cel mai mare dintre fii. 8 a (Rel; Is) ~a venire sau ~ul venit Prima venire a Mantuitorului. 9 sm (Is) ul venit Cel care ajunge primul undeva fara a fi ashteptat sau dorit. 1011 no a (Cel) care se afla inaintea altora in privintza rangului a calitatzilor etc. Si: superior. 1213 no a Cel mai de sus intro ierarhie. 1415 no a Suprem. 1617 no a Celebru. 18 sm Cel mai batran. 19 av La inceput. 20 av Mai demult. 21 av (Ilav) Dintru ~ De la inceput. 22 av (Ial) Inainte de toate. 23 av (Ilav) ~ shi ~ sau mai ~ shi mai ~ In primul rand. 24 av Pentru prima data. 25 av (Ilav) Mai ~ de Mai inainte de. 26 no (Ilav) (Pentru) ~a data (sau oara) Pentru prima data. 27 no (Inv; is) Cel cea ~ Dintai.

INTAI¹ adv. La inceput; in primul rand; inainte de toate; dintai. ◊ Mai ~ mai ~ de toate ~ shintai sau mai ~ shi ~ inainte de toate. (Pentru) intaia data (pentru) prima oara (sau data). /<lat. antaneus

INTẮI¹ adv. v. intii¹.

INTÍI¹ adv. (In opozitzie cu apoi pe urma) 1. La inceput. Gingu rise intii cu teama. Intinse mina fricos banuind o gluma rautacioasa. C. PETRESCU S. 39. A trecut intii o boare Pe deasupra viilor SHia furat de prin ponoare Puful papadiilor. TOPIRCEANU B. 45. Armasarul... se scutura shi se facu k intii. ISPIRESCU L. 28. ◊ (Intarit prin «mai» sau prin repetare) Sa luminat de ziua. Mai intii se inrosheshte creasta muntzilor apoi cuprinde padurea shi o parte din cer k spre final sa se ridice shi soarele. DAVIDOGLU M. 89. ♦ (Precedat de «mai») Mai de mult. Sa fim dragi k mai intii. JARNÍKBIRSEANU D. 162. 2. (Atestat shi in forma intai) Mai inainte; (uneori precedat de «mai») inainte de toate inainte de orice in primul rind in primul loc. Sa mearga mai intii la grajduri. ISPIRESCU L. 20. Cind vom ajunge acasa intai am sa spun barbatumeu k... CREANGA P. 176. Ma intrebi atite lucruri deodata incit nu shtiu la care sa raspund mai intai. NEGRUZZI S. I 63. ◊ Loc. adv. Intii shintii sau mai intii shi mai intii = inainte de toate in primul rind. Intai shintai face lautoare. CREANGA P. 289. ♦ (Pentru) prima oara. De cind marul inflorise intii atrasese luareaaminte a ruminului. VISSARION B. 10. Varianta: intai adv.

intaiu a. 1. care precede pe ceilaltzi sub raportul timpului locului ordinii: intaia zi a lunei; 2. cel mai bun in felul sau: Rafael e intaiul dintre pictori. [Lat. *ANTANEUS din ANTE inainte].

intắĭ sh. a. V. intiĭ.

intíĭ (vest) shi intắĭ (est) ĭe num. ordinal (lat. *antáneus d. ante inainte. V. ainte). Prim care e in aintea tuturor in timp loc ordine saŭ valoare: ziŭa ’ntiĭa banca ’ntiĭa regimentu ’ntiĭ saŭ intiĭa zi intiĭa banca intiĭu regiment. Zi intiĭ (ild. intiĭe ceĭa ce nu se zice) ziŭa ’ntiĭa a luniĭ: azĭ avem zi intiĭ sintem la intiĭ (ild. zi intiĭ) a luniĭ. Se zice: clasa’ntiĭa. Intiĭa data shi (maĭ urit) intiĭashĭ data intiĭa oara prima oara. Cel (cea ceĭ cele) dintiĭ (de intiĭ) intiĭu primu (maĭ ales in rang orĭ valoare). acest elev e cel dintiĭ (saŭ intiĭu) din clasa luĭ huĭetu a ajuns pina la cele dintiĭ (saŭ intiĭele) santinele. Adv. intiĭ maĭ intiĭ (fam.) maĭ intiĭ shi’ntiĭ shi dintru’ntiĭ (Mold. dintro’ntaĭ) la inceput in ainte de toate: intiĭ cugeta shi pe urma fa. Intiĭa oara: cind am strigat intiĭ n’aĭ auzit. Dintru’ntiĭ maĭ inseamna shi „de la inceput din capu loculuĭ”: eŭ am observat dintru’ntiĭ k drumu e raŭ.

!intai¹ adv.

intai adv.

intii

intaiu tai (trenul intaiu clasa intai) taia f. a. (intaia data).

INTAI adj. v. prim.

Intai ≠ ultim

INTII adj. dintii prim. (Lucrul ~ care vrem sal discutam.)

intii num. 1. Primul care ocupa primul loc. 2. (Adj.) Primul cel mai important primordial. 3. (Adv.) In primul rind. 4. (Adv.) La inceput. Var. inv. intiniu. Mr. ntińu. Origine obscura. Prima parte a cuvintului pare a fi lat. ante. In general se admite un etimon de tipul *antaneus metateza de la anteanus shi propeanus (Mussafia Vokalismus 141; Densusianu Rom. XXX 113; Pushcariu Dacor. IV 1570; CandreaDens. 885; Graur BL V 67; Rosetti I 168); insa compunerea lat. pare incerta cf. REW 493. Este mai curind vorba de un der. vulgar de la antevenire inlocuit de anteveniens de tipul *antevenium › intiniu k in textele din sec. XVI shi astazi in Banat. Der. de la ante iniens (Skok Rom. L 517) pare mai putzin probabila. Intii se foloseshte invariabil k adv.; k pron. shi adj. se folosesc formele art. intiiul f. intiia; in aceste cazuri forma fara art. citata de DAR (clasa intii) este greshita shi se datoreaza unei confuzii cu adv. Der. dintii adv. (de dinainte mai intii); cel dintii num. (primul); intiiashi adj. (prima) rar se foloseshte numai in comp. cu data format pe baza lui aceeashi; intiietate s. f. (prioritate anterioritate precedentza); intiietor adj. (inv. precedent preeminent).

intaia adv. (inv.) mai inainte.

intai intaia adv. adj. 1. Adv. La inceput. 2. Adj. (Preceda subst. uneori art.) Care se afla in fruntea unei serii; prim. ♦ Compuse: Intainascut = cel mai mare dintre fratzi. ◊ Intaiavenire = venirea lui Hristos pentru prima data pe pamant. ◊ Intaistatator = a) preot investit de autoritatea bisericeasca sa conduca un grup de preotzi organizatzi in centre parohiale sau cercuri pastorale care se intalnesc periodic in fiecare parohie; b) primul dintre arhiereii care alcatuiesc sinodul Bis. ortodoxe (primus inter pares „primul intre egali”). Intaistatatorul Bis. Ortodoxe Romane este patriarhul. Din lat. antaneus (< ante „inainte”).

DECEMBRIE 1 Decembrie 1918 ziua natzionala a Romaniei. Reprezinta momentul desavarshirii statului natzional unitar roman prin unirea Transilvaniei cu Romania (Alba Iulia 18 nov./1 dec. 1918). Ziua de 1 Decembrie a fost declarata in 1990 de catre Parlament sarbatoarea natzionala a Romaniei.

MIHAI I (n. 1921 Sinaia) rege al Romaniei (19271930 sub regentza shi 19401947). Stabilit in Elvetzia. Fiul lui Carol II shi al reginei Elena principesa de Grecia. Casatorit (iun. 1948) cu Anna de BourbonParma printzesa de Danemarca cu care are cinci copii: Margareta Elena Irina Sofia shi Maria. La inceputul celei dea doua domnii deshi marginalizat de catre „conducatorii statului” M. a sprijinit campania militara din Est pentru eliberarea Basarabiei shi Bucovinei de Nord ocupate de sovietici. In anii 19431944 in conditziile previzibilei victorii a Aliatzilor sai impreuna cu liderii politici ai principalelor partide democrate unele cercuri din armata etc. intreprind demersuri politicodiplomatice pe plan intern shi extern pentru ieshirea din razboi ruperea aliantzei cu Germania shi alaturarea Romaniei Natziunilor Unite. In fatza deteriorarii rapide a situatziei de pe front mareshalul Ion Antonescu refuzand ieshirea imediata din Axa shi incheierea armistitziului fara avertizarea lui Hitler are loc lovitura de stat (23 aug. 1944) prin care M. potrivit atributziilor sale constitutzionale dispune arestarea lui Ion shi Mihai Antonescu numirea unui nou primministru in persoana generalului Constantin Sanatescu iar apoi printro proclamatzie se adreseaza natziunii romane care este anuntzata de ruperea relatziilor diplomatice ci Germania shi incheierea armistitziului cu Natziunile Unite. Lovitura de stat de la 23 aug. 1944 a precipitat prabushirea Reichului mutarea frontului cu 500 km spre vest shi implicit scurtarea razboiului cu cel putzin shase luni. K o recunoashtere a acestui fapt M. a fost decorat de sovietici cu ordinul „Victoria” (iul. 1945) shi de americani cu cea mai mai inalta distinctzie de razboi a S.U.A. Legiunea Meritului in cadrul de cavaler (mai 1947). La cererea expresa a lui Vishinski shi sub presiunea militara sovietica M. este nevoit sa accepte numirea dr. Petru Groza k primministru care formeaza un nou guvern (6 mart. 1945) a carui activitate se caracterizeaza printrun shir de masuri antidemocratice. In aceste conditzii M. a incercat sa inlature guvernul Groza cerandui (20 aug.) sa demisioneze iar in urma refuzului acestuia a hotarat sa nu mai semneze decretelelegi urmarind sa faca inoperanta activitatea guvernului („greva regala”). Demersul Regelui Mihai (aug.dec. 1945) sa constituit in ultima incercare de revenire la un regim parlamentar cu guvern shi opozitzie pe temeiul Constitutziei din 1923 teoretic in k in vigoare in 1945. Sub amenintzarea declansharii unui razboi civil M. a fost silit de comunishti sa abdice (30 dec. 1947) in numele sau shi al urmashilor sai shi sa paraseasca tzara (ian. 1948) fapt care a marcat suprimarea totala a vietzii constitutzionale in Romania. A reveni impreuna cu familia regala pentru prima data intro scurta vizita in Romania cu prilejul Sarbatorilor de Pashti (1992); cu ocazia vizitei din 1997 i sa redat cetatzenia romana retrasa in 1948 de catre autoritatzile comuniste. In cadrul unor misiuni diplomatice M. a efectuat o serie de turnee in tzarile europene cu regim monarhic pentru a sustzine cauza Romaniei de a fi inclusa in NATO.

PRIMUS IN ORBE DEOS FECIT TIMOR (lat.) teama a creat mai intai zeii pe lume Statius „Tebaida” III 661. Oamenii au zeificat la inceput fortzele oarbe ale naturii care i infricoshau.

a fi piuantai expr. (in limbajul copiilor) ashi exprima dorintza de a face primul o activitate care doresc sa o desfashoare mai multzi participantzi.

piuantai! interj. (in jocurile de copii) primul la joc!

primantai expr. 1. (intl. cu valoare de s. f.) cashtigul realizat de un escroc. 2. (intl. cu valoare de adj.) excelent minunat.