optziuni
  • info

13 definitzii pentru inshiruit

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

inshiruit ~a a [At: ISPIRESCU L. 287 / Pl: ~itzi ~e / E: inshirui] 1 Inshirat (1). 2 a Aliniat. 3 (D. margele) Inshirat (3). 4 Succedat. 5 (Fig) Enumerat. 6 Incins de jurimprejur.

INSHIRUÍ inshírui vb. IV. Tranz. 1. A inshira margele. ♦ A asheza in shir la rand. 2. Fig. A expune pe rand a enumera. In + shir + suf. ui.

INSHIRUÍ inshírui vb. IV. Tranz. 1. A inshira margele. ♦ A asheza in shir la rand. 2. Fig. A expune pe rand a enumera. In + shir + suf. ui.

inshirui [At: GOLESCU I. 60 / Pzi: inshirui (inv) ~esc / E: in + shir + ui] 14 vtr A (se) inshira (13 5). 5 vr A se succeda. 6 vt A enumera.

INSHIRUÍ inshírui vb. IV. Tranz. 1. (Cu privire la margele) A inshira. Boabele intre ele inseshi fiind neatirnate sint numai petrecute shi inshiruite pe acelashi fir. CARAGIALE O. III 220. ♦ (Cu privire la alte lucruri) A asheza in shir. Frusinica inshirui semanatorile trase de cite patru cai pe drumul din capatul ogoarelor. MIHALE O. 442. ◊ Refl. Broboane de sudoare rece i se inshiruiau pe frunte. DUMITRIU B. F. 159. Erau multzi shi nar fi incaput in odaile care se inshiruiau dind din una in alta. PAS Z. I 175. ♦ (Cu privire la unitatzi militare) A asheza in ordine de marsh sau de bataie. Porniram amindoi pe jos spre casa clucerului la care in urma noastra ceaushul de slujitori inshiruia oameni de jur imprejur. GHICA S. A. 51. Acela voinic Noi k lam vazut In gura riului Oshti inshiruind Cai buni impartzind. PASCULESCU L. P. 62. ◊ Refl. Oshtirea k mii gonea Dupa ei senshiruia SHi de loc mii ajungea. SHEZ. VIII 166. 2. A expune pe rind a enumera. Nu ne face cinste sa inshiruim pricinile pentru care... GOLESCU I. 87. 3. (Invechit) A inconjura a ingradi. Toata fatza zidului despre curte inshiruita cu un lantz de fier. GOLESCU I. 47.

inshiruì v. a pune in shir: umbla inshiruitzi ISP.

inshír a á v. tr. (d. shir. V. deshir). Ashez in shir pin ajutoru unuĭ batz uneĭ atze saŭ fixind pe loc: a inshira covrigiĭ pe batz margelele pe atza: oshtile santinelele pe drum. Fig. Expun povestesc: satzĭ inshir cum s’a intimplat! V. refl. Ma ashez in shir. Inshirate margarite (margaritarule) lungeshtete vorba fara sa te maĭ sfirsheshtĭ (vorbe scoase dintr’o poveste care nu se maĭ sfirshea shi aplicate povestirilor prea lungĭ. In vest inshir’te shi shir’te margarite). SHi inshiruĭ inshiruĭésc shi shiruĭésc: gunoaĭele se inshiruĭe in gramezĭ (ChN. I 145).

2) shiruĭésc v. tr. V. inshiruĭesc.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

inshiruí (a ~) vb. ind. prez. 1 shi 2 sg. inshírui 3 inshíruie imperf. 3 sg. inshiruiá; conj. prez. 3 sa inshíruie

inshiruí vb. ind. shi conj. prez. 1 shi 2 sg. inshírui 3 sg. shi pl. inshíruie imperf. 3 sg. inshiruiá

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

INSHIRUÍT adj. v. aliniat.

INSHIRUIT adj. aliniat inshirat rinduit. (Coloane ~.)

INSHIRUÍ vb. 1. v. alinia. 2. v. inshira. 3. v. succeda. 4. v. enumera.

INSHIRUI vb. 1. a (se) alinia a (se) inshira a (se) ordona a (se) rindui (inv. shi reg.) a (se) shirui. (Sau ~ in tacere.) 2. a (se) inshira (pop.) a (se) infira. (A ~ margelele pe atza.) 3. a se inshira a se perinda a se rindui a se succeda a urma. (Zilele se ~ unele dupa altele.) 4. a enumera a inshirui (inv.) a numara. (A ~ toate avantajele metodei.)

Intrare: inshiruit
inshiruit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • inshiruit
  • ‑nshiruit
  • inshiruitul
  • inshiruitu‑
  • ‑nshiruitul
  • ‑nshiruitu‑
  • inshiruita
  • ‑nshiruita
  • inshiruita
  • ‑nshiruita
plural
  • inshiruitzi
  • ‑nshiruitzi
  • inshiruitzii
  • ‑nshiruitzii
  • inshiruite
  • ‑nshiruite
  • inshiruitele
  • ‑nshiruitele
genitiv-dativ singular
  • inshiruit
  • ‑nshiruit
  • inshiruitului
  • ‑nshiruitului
  • inshiruite
  • ‑nshiruite
  • inshiruitei
  • ‑nshiruitei
plural
  • inshiruitzi
  • ‑nshiruitzi
  • inshiruitzilor
  • ‑nshiruitzilor
  • inshiruite
  • ‑nshiruite
  • inshiruitelor
  • ‑nshiruitelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

inshirui, inshiruiverb

  • 1. A inshira margele. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: inshira
    • format_quote Boabele intre ele inseshi fiind neatirnate sint numai petrecute shi inshiruite pe acelashi fir. CARAGIALE O. III 220. DLRLC
    • 1.1. A asheza in shir la rand. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Frusinica inshirui semanatorile trase de cite patru cai pe drumul din capatul ogoarelor. MIHALE O. 442. DLRLC
      • format_quote reflexiv Broboane de sudoare rece i se inshiruiau pe frunte. DUMITRIU B. F. 159. DLRLC
      • format_quote reflexiv Erau multzi shi nar fi incaput in odaile care se inshiruiau dind din una in alta. PAS Z. I 175. DLRLC
    • 1.2. (Cu privire la unitatzi militare) A asheza in ordine de marsh sau de bataie. DLRLC
      • format_quote Porniram amindoi pe jos spre casa clucerului la care in urma noastra ceaushul de slujitori inshiruia oameni de jur imprejur. GHICA S. A. 51. DLRLC
      • format_quote Acela voinic Noi k lam vazut In gura riului Oshti inshiruind Cai buni impartzind. PASCULESCU L. P. 62. DLRLC
      • format_quote reflexiv Oshtirea k mii gonea Dupa ei senshiruia SHi de loc mii ajungea. SHEZ. VIII 166. DLRLC
  • 2. figurat A expune pe rand. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: enumera expune
    • format_quote Nu ne face cinste sa inshiruim pricinile pentru care... GOLESCU I. 87. DLRLC
  • 3. invechit Inconjura, ingradi. DLRLC
    sinonime: inconjura ingradi
    • format_quote Toata fatza zidului despre curte inshiruita cu un lantz de fier. GOLESCU I. 47. DLRLC
etimologie:
  • In + shir + sufix ui. DEX '09 DEX '98

inshiruit, inshiruitaadjectiv

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.