9 definitzii pentru inrobi
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
INROBÍ inrobesc vb. IV. Tranz. A supune a robi a subjuga a aservi. In + rob.
INROBÍ inrobesc vb. IV. Tranz. A supune a robi a subjuga a aservi. In + rob.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
inrobi vt [At: DA ms / Pzi: ~besc / E: in + rob] A subjuga.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
INROBÍ inrobesc vb. IV. Tranz. A supune a aservi; a robi. In goana dupa obtzinerea de profituri maxime imperialishtii inrobesc shi jefuiesc tot mai mult popoarele din aceste tzari. SCINTEIA 1953 nr. 2564.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A INROBÍ ~ésc tranz. (popoare tzari teritorii) A lua in stapanire (prin putere armata); a face sa piarda independentza; a supune; a ingenunchea; a subjuga; a aservi; a infeuda. /in + a robi
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
inrobí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. inrobésc imperf. 3 sg. inrobeá; conj. prez. 3 sa inrobeásca
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
inrobí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. inrobésc imperf. 3 sg. inrobeá; conj. prez. 3 sg. shi pl. inrobeásca
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
INROBÍ vb. 1. a robi (inv.) a prada. (A ~ un prizonier.) 2. v. subjuga.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
INROBI vb. 1. a robi (inv.) a prada. (A ~ un prizonier.) 2. a aservi a robi. a subjuga a supune (fig.) a infeuda a ingenunchea. (A ~ un popor strain.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A inrobi ≠ a dezrobi a elibera
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
inrobi, inrobescverb
- 1. Aservi, robi, subjuga, supune. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- In goana dupa obtzinerea de profituri maxime imperialishtii inrobesc shi jefuiesc tot mai mult popoarele din aceste tzari. SCINTEIA 1953 nr. 2564. DLRLC
-
etimologie:
- In + rob DEX '09 DEX '98