9 definitzii pentru inrobi

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

INROBÍ inrobesc vb. IV. Tranz. A supune a robi a subjuga a aservi. In + rob.

INROBÍ inrobesc vb. IV. Tranz. A supune a robi a subjuga a aservi. In + rob.

inrobi vt [At: DA ms / Pzi: ~besc / E: in + rob] A subjuga.

INROBÍ inrobesc vb. IV. Tranz. A supune a aservi; a robi. In goana dupa obtzinerea de profituri maxime imperialishtii inrobesc shi jefuiesc tot mai mult popoarele din aceste tzari. SCINTEIA 1953 nr. 2564.

A INROBÍ ~ésc tranz. (popoare tzari teritorii) A lua in stapanire (prin putere armata); a face sa piarda independentza; a supune; a ingenunchea; a subjuga; a aservi; a infeuda. /in + a robi

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

inrobí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. inrobésc imperf. 3 sg. inrobeá; conj. prez. 3 sa inrobeásca

inrobí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. inrobésc imperf. 3 sg. inrobeá; conj. prez. 3 sg. shi pl. inrobeásca

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

INROBÍ vb. 1. a robi (inv.) a prada. (A ~ un prizonier.) 2. v. subjuga.

INROBI vb. 1. a robi (inv.) a prada. (A ~ un prizonier.) 2. a aservi a robi. a subjuga a supune (fig.) a infeuda a ingenunchea. (A ~ un popor strain.)

Intrare: inrobi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • inrobi
  • ‑nrobi
  • inrobire
  • ‑nrobire
  • inrobit
  • ‑nrobit
  • inrobitu‑
  • ‑nrobitu‑
  • inrobind
  • ‑nrobind
  • inrobindu‑
  • ‑nrobindu‑
singular plural
  • inrobeshte
  • ‑nrobeshte
  • inrobitzi
  • ‑nrobitzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • inrobesc
  • ‑nrobesc
(sa)
  • inrobesc
  • ‑nrobesc
  • inrobeam
  • ‑nrobeam
  • inrobii
  • ‑nrobii
  • inrobisem
  • ‑nrobisem
a II-a (tu)
  • inrobeshti
  • ‑nrobeshti
(sa)
  • inrobeshti
  • ‑nrobeshti
  • inrobeai
  • ‑nrobeai
  • inrobishi
  • ‑nrobishi
  • inrobiseshi
  • ‑nrobiseshi
a III-a (el, ea)
  • inrobeshte
  • ‑nrobeshte
(sa)
  • inrobeasca
  • ‑nrobeasca
  • inrobea
  • ‑nrobea
  • inrobi
  • ‑nrobi
  • inrobise
  • ‑nrobise
plural I (noi)
  • inrobim
  • ‑nrobim
(sa)
  • inrobim
  • ‑nrobim
  • inrobeam
  • ‑nrobeam
  • inrobiram
  • ‑nrobiram
  • inrobiseram
  • ‑nrobiseram
  • inrobisem
  • ‑nrobisem
a II-a (voi)
  • inrobitzi
  • ‑nrobitzi
(sa)
  • inrobitzi
  • ‑nrobitzi
  • inrobeatzi
  • ‑nrobeatzi
  • inrobiratzi
  • ‑nrobiratzi
  • inrobiseratzi
  • ‑nrobiseratzi
  • inrobisetzi
  • ‑nrobisetzi
a III-a (ei, ele)
  • inrobesc
  • ‑nrobesc
(sa)
  • inrobeasca
  • ‑nrobeasca
  • inrobeau
  • ‑nrobeau
  • inrobira
  • ‑nrobira
  • inrobisera
  • ‑nrobisera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

inrobi, inrobescverb

  • 1. Aservi, robi, subjuga, supune. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote In goana dupa obtzinerea de profituri maxime imperialishtii inrobesc shi jefuiesc tot mai mult popoarele din aceste tzari. SCINTEIA 1953 nr. 2564. DLRLC
etimologie:
  • In + rob DEX '09 DEX '98

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.