13 definitzii pentru ingenuu (adj.)
din care- explicative (7)
- morfologice (4)
- relatzionale (2)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
INGÉNUU UA ingenui ue adj. s. f. 1. Adj. Care vadeshte simplitate naturaletze impletita cu sinceritate shi cu naivitate plin de ingenuitate; candid. 2. S. f. Rol personaj eroina care reprezinta o fata inocenta pura candida; p. ext. persoana ingenua. [Pr.: nuu] Din lat. ingenuus fr. ingénu.
INGÉNUU UA ingenui ue adj. s. f. 1. Adj. Care vadeshte simplitate naturaletze impletita cu sinceritate shi cu naivitate plin de ingenuitate; candid. 2. S. f. Rol personaj eroina care reprezinta o fata inocenta pura candida; p. ext. persoana ingenua. [Pr.: nuu] Din lat. ingenuus fr. ingénu.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
ingenuu ~ua [At: DA ms / Pl: ~ui ~ue / E: fr ingénu it ingenus lat ingenuus] 1 a (D. oameni) Simplu. 2 a (D. oameni) Naiv. 3 a (D. oameni shi manifestarile lor) Candid. 4 a (D. oameni shi manifestarile lor) Sincer. 5 sf (In teatru) Rol care prezinta o tanara fata naiva. 69 sf (Pex) Persoana ingenua (14). 10 sf Actritza care joaca in rolul de ingenua (5).
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
INGÉNUU UA ingenui e adj. (Despre oameni shi manifestarile lor) Care vadeshte simplitate naturaletze sinceritate shi naivitate; candid.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
INGÉNUU A adj. Nevinovat curat naiv simplu candid. ♦ s.f. (In teatru) Rol care prezinta o tanara fata naiva; (p. ext.) persoana ingenua. [Pron. nuu. / < fr. ingénu it. ingenuo lat. ingenuus].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
INGÉNUU A I. adj. care dovedeshte ingenuitate. II. s. f. (teatru cinem.) rol care prezinta o tanara fata naiva. (p. ext.) persoana ingenua. (< lat. ingenuusfr. ingénu)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
INGÉNUU ~a (~i ~e) Care vadeshte sinceritate shi curatzenie morala; plin de nevinovatzie sufleteasca; candid; naiv; inocent. Privire ~a. [Sil. nuu] /<lat. ingenuus fr. ingenu
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
*ingénuŭ ua adj. (lat. ingénuus nascut liber d. gignere a nashte. V. gen geniŭ). Naiv simplu sincer din natura: tinar ingenuŭ aer ingenuŭ. Subst. Persoana ingenua: Agnes a luĭ Molière a ramas tipu ingenueĭ. In teatru actritza care joaca rolu ingenueĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
!ingenuu [nuu pron. nuŭ] (desp. nuu)/ingenuu [nuu pron. nuu] (desp. nuu) adj. m. pl. ingenui (desp. nui); adj. f. s. f. ingenua (desp. nua) pl. ingenue (desp. nue)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adaugata de gall
- actziuni
ingénuu (nuu) adj. m. pl. ingénui (genui); adj. f. s. f. ingénua (nua) pl. ingénue (nue)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
ingénuu adj. m. (sil. nuu) pl. ingénui; f. sg. ingénua (sil. nua) pl. ingénue (sil. nue)
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
ingenuu
- sursa: MDO (1953)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
INGÉNUU adj. candid credul inocent naiv neshtiutor (fig.) pur. (O fiintza ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
INGENUU adj. candid credul inocent naiv neshtiutor. (O fiintza ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
- silabatzie: -nu-u
adjectiv (A106) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
ingenuu, ingenuaadjectiv
etimologie:
- ingenuus DEX '09 DEX '98 DN
- ingénu DEX '09 DEX '98 DN