13 definitzii pentru ingenuu (adj.)

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

INGÉNUU UA ingenui ue adj. s. f. 1. Adj. Care vadeshte simplitate naturaletze impletita cu sinceritate shi cu naivitate plin de ingenuitate; candid. 2. S. f. Rol personaj eroina care reprezinta o fata inocenta pura candida; p. ext. persoana ingenua. [Pr.: nuu] Din lat. ingenuus fr. ingénu.

INGÉNUU UA ingenui ue adj. s. f. 1. Adj. Care vadeshte simplitate naturaletze impletita cu sinceritate shi cu naivitate plin de ingenuitate; candid. 2. S. f. Rol personaj eroina care reprezinta o fata inocenta pura candida; p. ext. persoana ingenua. [Pr.: nuu] Din lat. ingenuus fr. ingénu.

ingenuu ~ua [At: DA ms / Pl: ~ui ~ue / E: fr ingénu it ingenus lat ingenuus] 1 a (D. oameni) Simplu. 2 a (D. oameni) Naiv. 3 a (D. oameni shi manifestarile lor) Candid. 4 a (D. oameni shi manifestarile lor) Sincer. 5 sf (In teatru) Rol care prezinta o tanara fata naiva. 69 sf (Pex) Persoana ingenua (14). 10 sf Actritza care joaca in rolul de ingenua (5).

INGÉNUU UA ingenui e adj. (Despre oameni shi manifestarile lor) Care vadeshte simplitate naturaletze sinceritate shi naivitate; candid.

INGÉNUU A adj. Nevinovat curat naiv simplu candid. ♦ s.f. (In teatru) Rol care prezinta o tanara fata naiva; (p. ext.) persoana ingenua. [Pron. nuu. / < fr. ingénu it. ingenuo lat. ingenuus].

INGÉNUU A I. adj. care dovedeshte ingenuitate. II. s. f. (teatru cinem.) rol care prezinta o tanara fata naiva. (p. ext.) persoana ingenua. (< lat. ingenuusfr. ingénu)

INGÉNUU ~a (~i ~e) Care vadeshte sinceritate shi curatzenie morala; plin de nevinovatzie sufleteasca; candid; naiv; inocent. Privire ~a. [Sil. nuu] /<lat. ingenuus fr. ingenu

*ingénuŭ ua adj. (lat. ingénuus nascut liber d. gignere a nashte. V. gen geniŭ). Naiv simplu sincer din natura: tinar ingenuŭ aer ingenuŭ. Subst. Persoana ingenua: Agnes a luĭ Molière a ramas tipu ingenueĭ. In teatru actritza care joaca rolu ingenueĭ.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

!ingenuu [nuu pron. nuŭ] (desp. nuu)/ingenuu [nuu pron. nuu] (desp. nuu) adj. m. pl. ingenui (desp. nui); adj. f. s. f. ingenua (desp. nua) pl. ingenue (desp. nue)

ingénuu (nuu) adj. m. pl. ingénui (genui); adj. f. s. f. ingénua (nua) pl. ingénue (nue)

ingénuu adj. m. (sil. nuu) pl. ingénui; f. sg. ingénua (sil. nua) pl. ingénue (sil. nue)

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

INGÉNUU adj. candid credul inocent naiv neshtiutor (fig.) pur. (O fiintza ~.)

INGENUU adj. candid credul inocent naiv neshtiutor. (O fiintza ~.)

Intrare: ingenuu (adj.)
ingenuu adjectiv
  • silabatzie: -nu-u info
adjectiv (A106)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ingenuu
  • ingenuul
  • ingenuu‑
  • ingenua
  • ingenua
plural
  • ingenui
  • ingenuii
  • ingenue
  • ingenuele
genitiv-dativ singular
  • ingenuu
  • ingenuului
  • ingenue
  • ingenuei
plural
  • ingenui
  • ingenuilor
  • ingenue
  • ingenuelor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

ingenuu, ingenuaadjectiv

etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.