INFÉCTZIE infectzii s. f. 1. Proces rezultat din patrunderea shi dezvoltarea in organism a unor agentzi patogeni (parazitzi microbi sau virusuri) shi din reactzia tzesuturilor la acest atac manifestata prin inflamatzii supuratzii cangrene etc. 2. Miros urat duhoare putoare miasma. ♦ Fig. Contagiune morala. [Var.: infectziúne s. f.] Din fr. infection.

infectzie sf [At: BIANU D. S. / V: (inv) ~iune / Pl: ~i / E: fr infection] 1 Proces rezultat din patrunderea shi dezvoltarea in organism a unor agentzi patogeni (parazitzi microbi sau virushi) shi din reactzia tzesuturilor la acest atac manifestata prin inflamatzii supuratzii cangrene etc. 2 (Med) Infectare (2). 3 Miros urat produs de un corp organic in descompunere Si: duhoare miasma putoare. 4 (Fig) Decadere morala.

INFÉCTZIE infectzii s. f. 1. Proces rezultat din patrunderea shi dezvoltarea in organism a unor agentzi patogeni (parazitzi microbi sau virushi) shi din reactzia tzesuturilor la acest atac manifestata prin inflamatzii supuratzii cangrene etc. 2. Miros urat duhoare putoare miasma. ♦ Fig. Contagiune morala. [Var.: infectziúne s. f.] Din fr. infection.

INFÉCTZIE infectzii s. f. 1. Proces patologic rezultat din patrunderea in organism a unor microbi care produc inflamatzii supuratzii cangrene etc. Infectzie intestinala. ◊ Focar de infectzie v. focar. 2. Miros urit putoare duhoare (produsa de un corp organic in descompunere).

INFÉCTZIE s.f. 1. Proces patologic cauzat de patrunderea shi de dezvoltarea in organism a anumitor microbi. 2. Miros urat duhoare putoare. ♦ (Fig.) Decadere morala. [Gen. iei var. infectziune s.f. / cf. fr. infection].

INFÉCTZIE s. f. 1. proces patologic cauzat de patrunderea shi dezvoltarea microbilor in organism. 2. miros urat duhoare putoare. 3. (fig.) decadere morala. (< fr. infection)

INFÉCTZIE ~i f. 1) Patrundere a unor agentzi patogeni intrun organism viu. 2) Proces patologic care are loc intrun organism infectat. 3) fam. rar Miros rau provenit de la materii organice in putrefactzie. [G.D. infectziei] /<fr. infection lat. infectio ~onis^[1]

infectziune sf vz infectzie

INFECTZIÚNE s.f. v. infectzie.

infectzi(un)e f. 1. putoare mare; 2. alteratziune produsa in corpuri prin miasme deletere.

*infectziúne f. (lat. inféctio ónis. V. afectziune). Actziunea de a infecta. Mare putoare. Molipsire vatamarea organizmuluĭ pin microbĭ infectzioshĭ. Fig. Contagiune morala. SHi éctzie.

inféctzie (tzie) s. f. art. inféctzia (tzia) g.d. art. inféctziei; pl. inféctzii art. inféctziile (tzii)

inféctzie s. f. (sil. tzie) art. inféctzia (sil. tzia) g.d. art. inféctziei; pl. inféctzii art. inféctziile (sil. tzii)^[1]

infectzie

INFÉCTZIE s. 1. v. molipsire. 2. v. putoare.^[1]

INFECTZIE s. 1. (MED.) contagiune contaminare infectare molipsire (rar) molipseala (inv.) smreduire. (Agentzi de ~.) 2. duhoare imputziciune miasma putoare (livr.) fetiditate (inv.) duh smreduire. (Simtzea o ~ insuportabila.)