optziuni
  • info

18 definitzii pentru indobitocire

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

INDOBITOCÍRE s. f. Actziunea de a (se) indobitoci shi rezultatul ei. V. indobitoci.

INDOBITOCÍRE s. f. Actziunea de a (se) indobitoci shi rezultatul ei. V. indobitoci.

indobitocire sf [At: DA / Pl: ri I E: indobitoci] 1 Pierdere a facultatzilor intelectuale. 2 Pierdere a oricaror principii morale. 3 Pierdere a tuturor deprinderilor civilizate.

INDOBITOCÍRE s. f. Faptul de a indobitoci.

INDOBITOCÍ indobitocesc vb. IV. Refl. shi tranz. Ashi pierde sau a face pe cineva sashi piarda facultatzile intelectuale shi morale; a (se) prosti1[1] a (se) tampi a (se) abrutiza. In + dobitoc. modificata

  1. In original a (se) prosti2 dar acest sens este sinonim cu a cershi. — gall

INDOBITOCÍ indobitocesc vb. IV. Refl. shi tranz. Ashi pierde sau a face pe cineva sashi piarda facultatzile intelectuale shi morale; a (se) prosti1[1] a (se) tampi a (se) abrutiza. In + dobitoc. modificata

indobitoci vrt [At: CADE / Pzi: ~cesc / E: in + dobitoc] 12 (Ashi pierde sau) a face sashi piarda facultatzile intelectuale Si: a (se) prosti a (se) tampi (rar) a (se) abrutiza. 34 (Ashi pierde sau) a face sashi piarda orice principii morale. 56 (A deveni sau) a face sa devina total necivilizat.

INDOBITOCÍ indobitocesc vb. IV. Tranz. A face sashi piarda facultatzile intelectuale; a degrada moraliceshte; a prosti a timpi.

A INDOBITOCÍ ~ésc tranz. A face sa se indobitoceasca; a imbeciliza; a cretiniza; a idiotiza. /in + dobitoc

A SE INDOBITOCÍ ma ~ésc intranz. (despre persoane) A deveni k un dobitoc; a pierde insushirile intelectuale shi morale; a se imbeciliza; a se cretiniza; a se idiotiza. /in + dobitoc

indobitocì v. a abrutiza. [V. dobitoc].

indobitocésc v. tr. Prefac in dobitoc abrutizez: betzia te indobitoceshte.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

indobitocíre s. f. g.d. art. indobitocírii

indobitocíre s. f. g.d. art. indobitocírii

indobitocí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. indobitocésc imperf. 3 sg. indobitoceá; conj. prez. 3 sa indobitoceásca

indobitocí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. indobitocésc imperf. 3 sg. indobitoceá; conj. prez. 3 sg. shi pl. indobitoceásca

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

INDOBITOCÍRE s. 1. prostire tampire. 2. v. abrutizare.

INDOBITOCIRE s. prostire timpire.

INDOBITOCÍ vb. 1. v. idiotiza. 2. v. abrutiza.

INDOBITOCI vb. a (se) prosti a (se) timpi (pop.) a (se) nauci (reg.) a (se) habauci (Transilv. shi Olt.) a (se) tonti.

Intrare: indobitocire
indobitocire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • indobitocire
  • ‑ndobitocire
  • indobitocirea
  • ‑ndobitocirea
plural
  • indobitociri
  • ‑ndobitociri
  • indobitocirile
  • ‑ndobitocirile
genitiv-dativ singular
  • indobitociri
  • ‑ndobitociri
  • indobitocirii
  • ‑ndobitocirii
plural
  • indobitociri
  • ‑ndobitociri
  • indobitocirilor
  • ‑ndobitocirilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

indobitoci, indobitocescverb

etimologie:
  • In + dobitoc DEX '98 DEX '09

indobitocire, indobitocirisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi indobitoci DEX '98 DEX '09

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.