14 definitzii pentru prosti (tampi, pacali)
din care- explicative (9)
- morfologice (2)
- relatzionale (2)
- argou (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
PROSTÍ1 prostesc vb. IV. 1. Refl. (Despre oameni) Ashi pierde puterea de gandire inteligentza a deveni prost; a se tampi. ♦ (Fam.; despre oameni) A avea o comportare nenaturala afectata plina de mofturi de pretentzii; (fam.) a se fandosi a se izmeni (1). ♦ Refl. shi tranz. Ashi pierde sau a face sashi piarda cumpatul dreapta judecata; a (se) zapaci. ♦ (Despre lucruri) Ashi pierde din calitatzi din valoare a nu mai corespunde scopului. 2. Tranz. (Fam.) A induce pe cineva in eroare al duce cu vorba; a pacali a inshela. Din prost.
PROSTÍ1 prostesc vb. IV. 1. Refl. (Despre oameni) Ashi pierde puterea de gandire inteligentza a deveni prost; a se tampi. ♦ (Fam.; despre oameni) A avea o comportare nenaturala afectata plina de mofturi de pretentzii; (fam.) a se fandosi a se izmeni (1). ♦ Refl. shi tranz. Ashi pierde sau a face sashi piarda cumpatul dreapta judecata; a (se) zapaci. ♦ (Despre lucruri) Ashi pierde din calitatzi din valoare a nu mai corespunde scopului. 2. Tranz. (Fam.) A induce pe cineva in eroare al duce cu vorba; a pacali a inshela. Din prost.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de ana_zecheru
- actziuni
prosti1 [At: LB / V: (reg) ~sta / Pzi: ~tesc / E: prost] 1 vt (C. i. oameni) A aduce la starea de prost Si: (pop) a indobitoci. 2 vr (D. oameni) A deveni prost (53) Si: a se nauci (inv) a se neghiobi a se tampi (reg) a se tutui2. 34 vrt (Ashi pierde sau) a face sashi piarda cumpatul Si: a (se) fastaci (12) (reg) a (se) ului a (se) zapaci. 5 vr (Rar) Ashi pierde fortzele fizice. 6 vr (Ivr) A se uratzi. 7 vr (D. lucruri) Ashi pierde din calitatzi din valoare shi a nu mai corespunde scopului. 8 vt (Fam; c. i. oameni) A induce in eroare Si: a inshela a pacali (pfm) a trisha. 9 vr (Fig; ivr) A se travesti. 10 vr (Fam) A se fandosi (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
PROSTÍ prostesc vb. IV. 1. Refl. (Despre oameni) Ashi pierde puterea de gindire a deveni prost; p. ext. ashi pierde cumpatul stapinirea a se fistici. I se schimba cu totul firea; se zapacea se prostea k cel mai nemernic copil. GANE N. III 158. Simtzea k se prosteshte k i se stringe mintea k un arici speriat in fatza omului acestuia carel tzinea de bratz cu o intimitate exasperanta. VLAHUTZA O. A. III 59. Maistre Ruben teai prostit rau de cind nu neam mai vazut. EMINESCU N. 79. ♦ (Despre lucruri) Ashi pierde din calitatzi din valoare a nu mai corespunde scopului. ♦ (Tranz.) A face (pe cineva) sashi piarda judecata a reduce la starea unui prost. Reles puica frigurile Das mai rele dragostile; Frigurile te trezesc Dragostile te prostesc. HODOSH P. P. 32. 2. Tranz. (Familiar) A induce pe cineva in eroare al face sa creada ce nui adevarat a inshela. Spuneai k in ruptul capului nu intzelegi sa te prosteasca domnul Emil Sava. C. PETRESCU R. DR. 256. Cucoana ne prosteshte cu vorba. REBREANU R. I 236.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
A PROSTÍ ~ésc tranz. 1) A face sa se prosteasca. 2) fam. A trata k pe un prost (pacalind insheland). /Din prost
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
A SE PROSTÍ ma ~ésc refl. 1) (despre persoane) A deveni prost; a pierde inteligentza; a se nauci; a se tampi. 2) A ajunge in stare de buimaceala; a se buimaci; a se zapaci; a se nauci. 3) fam. A avea o comportare afectata plina de mofturi. /Din prost[1]
- In original incorect: intranz. — cata
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
prostì v. 1. a face a deveni prost: s’a prostit de tot; 2. a cershi (v. prosteala).
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
prosta v vz prosti1
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
2) prostésc v. tr. (d. prost). Prefac in prost: betzia la prostit. Fam. Inshel k pe un prost: vreĭ sa ma prosteshtĭ pe mine? A prosti militzia (shcoala orĭ alta munca) a trage chĭulu militziiĭ a te subtrage de la serviciŭ supt diferite pretexte (de ex. prefacindute bolnav). Pin vest shi improstesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
3) prostésc v. tr. shi intr. (vsl. sirb. prositi a cershi shi infl. de prostiti a ĭerta de unde vine shi bodaprosti). Vest. Rar. Cershesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
prostí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. prostésc imperf. 3 sg. prosteá; conj. prez. 3 sa prosteásca
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
prostí (a deveni prost a cershi) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. prostésc imperf. 3 sg. prosteá; conj. prez. 3 sg. shi pl. prosteásca
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
PROSTÍ vb. 1. a (se) indobitoci a (se) tampi (pop.) a (se) nauci (reg.) a (se) habauci (Transilv. shi Olt.) a (se) tonti. (Viatza care o duce la ~ de tot.) 2. v. idiotiza. 3. v. afecta. 4. v. inshela. 5. a se degrada. (Marfa asta sa ~ de tot.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
PROSTI vb. 1. a (se) indobitoci a (se) timpi (pop.) a (se) nauci (reg.) a (se) habauci (Transilv. shi Olt.) a (se) tonti. (Viatza care o duce la ~ de tot.) 2. (MED.) a (se) cretiniza a (se) idiotiza a (se) idiotzi a (se) imbeciliza a (se) timpi. (Un om care sa ~ in urma unei afectziuni.) 3. a se afecta a se fandosi a se maimutzari a se sclifosi (pop. shi fam.) a se scalimbaia (pop.) a se fasoli a se izmeni (inv. shi reg.) a se sfandosi (reg.) a se mandosi a se marghioli a se schimonosi (inv.) a se marafetul. (Nu te mai ~ atita!) 4. a ademeni a amagi a incinta a inshela a mintzi a momi a pacali a purta a trisha (livr.) a iluziona (inv. shi reg.) a juca a planisi a poticari a prilesti a sminti a smomi a shutili (reg.) a shugui (Transilv. shi Ban.) a celui (Munt.) a miglisi (Transilv.) a tashca (inv.) a aromi a blazni a gimbosi a maguli a mistifica a surprinde (fam.) a duce a fraieri a shmecheri (fam. fig.) a arde a frige a incaltza a pingeli a pingelui a pirli a potcovi a praji (Mold. fig.) a boi (inv. fig.) a luneca. (Ia ~ cu tot felul de minciuni.) 5. a se degrada. (Marfa asta sa ~ de tot.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare de argou
Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.
prosti prostesc I. v. t. a induce (pe cineva) in eroare al duce cu vorba; a pacali a inshela II. v. r. 1. a avea o atitudine afectata plina de mofturi / de pretentzii 2. a se comporta / a evolua sub posibilitatzile proprii
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
prosti, prostescverb
- 1. (Despre oameni) Ashi pierde puterea de gandire inteligentza a deveni prost; a se tampi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- I se schimba cu totul firea; se zapacea se prostea k cel mai nemernic copil. GANE N. III 158. DLRLC
- Simtzea k se prosteshte k i se stringe mintea k un arici speriat in fatza omului acestuia carel tzinea de bratz cu o intimitate exasperanta. VLAHUTZA O. A. III 59. DLRLC
- Maistre Ruben teai prostit rau de cind nu neam mai vazut. EMINESCU N. 79. DLRLC
- 1.2. Ashi pierde sau a face sashi piarda cumpatul dreapta judecata; a (se) zapaci. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Reles puica frigurile Das mai rele dragostile; Frigurile te trezesc Dragostile te prostesc. HODOSH P. P. 32. DLRLC
-
- 1.3. (Despre lucruri) Ashi pierde din calitatzi din valoare a nu mai corespunde scopului. DEX '09 DEX '98 DLRLC
-
-
- Spuneai k in ruptul capului nu intzelegi sa te prosteasca domnul Emil Sava. C. PETRESCU R. DR. 256. DLRLC
- Cucoana ne prosteshte cu vorba. REBREANU R. I 236. DLRLC
-
etimologie:
- prost DEX '09 DEX '98