optziuni
  • info

16 definitzii pentru incrunta

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

INCRUNTÁ incrúnt vb. I. 1. Refl. shi tranz. A apropia sprancenele sau a face cute intre sprancene ori pe frunte (in semn de nemultzumire de manie de ingrijorare etc.); a privi aspru. 2. Refl. (Inv.) A se umple de sange; a se inroshi. In + crunta.

INCRUNTÁ incrúnt vb. I. 1. Refl. shi tranz. A apropia sprancenele sau a face cute intre sprancene ori pe frunte (in semn de nemultzumire de manie de ingrijorare etc.); a privi aspru. 2. Refl. (Inv.) A se umple de sange; a se inroshi. In + crunta.

incrunta [At: PRAV. GOV. ap. TDRG / Pzi: incrunt / E: in + crunta] 12 vtr (Inv) A (se) umple de sange. 34 vtr (Inv) A (se) inroshi de sange. 5 vt (Inv) A bate pe cineva umplandul de sange. 6 vt (Inv) A mushca pe cineva pana ce sangereaza. 7 vr (Pop) A sangera din cauza unei rani. 8 vr (Pop; spc) Ai ieshi cuiva sange dintrun dinte lovit. 9 vr (Inv; fig) A se manji cu o fapta urata condamnabila. 10 vt (Pop) A taia putzin k sa dea sangele. 11 vt (Pop; spc) A cresta in forma de cruce pleoapa ochilor la oi. 12 vr A privi cu asprime. 13 vt (Nob) A fixa pe cineva cu priviri cmnte. 1415 vtr (D. sprancene) A (se) incretzi. 1617 vtr (D. oameni) A apropia sprancenele shi a face cute verticale pe frunte in semn de nemultzumire de manie de ingrijorare mirare etc. 18 vt (ivp) A tunde putzin mustatzile.

INCRUNTÁ incrúnt vb. I. Refl. 1. A face o cuta pe frunte intre sprincene (in semn de nemultzumire sau de minie) a privi aspru. Se incruntau chiorish dorobantzii de la Agie. C. PETRESCU A. R. 8. Dragutzii mei Numi fitzi dushmanei Nu vantunecatzi Nu va incruntatzi. ALECSANDRI P. P. 117. ◊ (Urmat de determinari introduse prin prep. «la») Mosh Gheorghe se incrunta la ele shi le face semn sashi bage mintzile in cap. SP. POPESCU M. G. 37. ♦ Tranz. (Mai ales cu privire la sprincene) A incretzi a stringe. Candachia nu shtie ce sa faca cu sprincenelei subtziri: sa lencrunte ori sa le insenineze. SADOVEANU F. J. 688. Incrunta sprinceana shi se otzari de suparare. ISPIRESCU U. 83. Tata intreba fata de unde ai calul dtale?... La cetzi trebuie so shtii? zise el incruntind sprincenile. EMINESCU N. 18. 2. (Invechit shi popular uneori urmat de determinari) A se umple de singe a se muia in singe a se roshi. Lau scos din apa afara k sa nu se cufunde shi sa se incrunte toata apa cu singe. SBIERA P. 125. ◊ Refl. reciproc. Vierul cu dintzii leul cu unghiile unul pre altul se incruntara. TZICHINDEAL F. 32. ◊ Tranz. Mil intreba Saleaga ceva: Palosh sashi incrunte Au lupta sa lupte? TEODORESCU P. P. 499. ♦ Tranz. (Cu privire la ochi) A inroshi. Grecul beat paloshui da Iar Vulcan cum il lua Ochiin singeshi incrunta. ALECSANDRI P. P. 138. Prez. ind. shi: (rar) incruntez (CARAGIALE O. I 45). Varianta: (invechit shi popular) cruntá cruntez (BALCESCU O. I 319 SHEZ. VII 90) vb. I.

A INCRUNTÁ incrúnt tranz. (sprancenele sau fruntea) A face sa se incrunte. [Sil. incrun] /in + a crunta

A SE INCRUNTÁ ma incrúnt intranz. 1) A exprima nemultzumire (printro mina crunta); a lua o infatzishare suparata. 2) inv. A se umple de sange. /in + inv. a (se) crunta

incruntà v. 1. a (se) insangera: sa se incrunte toata apa cu sange; 2. a privi aspru salbatec: a incrunta ochii din sprancene. [Lat. CRUENTARE].

CRUNTÁ vb. I v. incrunta.

incrúnt a á v. tr. (d. crunt). Vechĭ. Cruntez. Azĭ. Ma uĭt furios (salbatic): a incrunta sprincenele ochiĭ. V. intr. Incrunt din ochĭ din sprincene ma uĭt furios. V. refl. Ma uĭt furios: a te incrunta la cineva. In Olt. shi incront (SHez. 1922 54).

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

incruntá (a ~) vb. ind. prez. 3 incrúnta

incruntá vb. ind. prez. 1 sg. incrúnt 3 sg. shi pl. incrúnta

incrunt.

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

INCRUNTÁ vb. a se intuneca a se mohori a se posomori. (Ce teai ~ astfel?)

INCRUNTÁ vb. v. inroshi insangera roshi sangera.

INCRUNTA vb. a se intuneca a se mohori a se posomori. (Ce teai ~ astfel?)

incrunta vb. v. INROSHI. INSINGERA. ROSHI. SINGERA.

A se incrunta ≠ a se descrunta

Intrare: incrunta
verb (VT3)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • incrunta
  • ‑ncrunta
  • incruntare
  • ‑ncruntare
  • incruntat
  • ‑ncruntat
  • incruntatu‑
  • ‑ncruntatu‑
  • incruntand
  • ‑ncruntand
  • incruntandu‑
  • ‑ncruntandu‑
 singular plural
  • incrunta
  • ‑ncrunta
  • incruntatzi
  • ‑ncruntatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • incrunt
  • ‑ncrunt
 (sa)
  • incrunt
  • ‑ncrunt
  • incruntam
  • ‑ncruntam
  • incruntai
  • ‑ncruntai
  • incruntasem
  • ‑ncruntasem
a II-a (tu)
  • incruntzi
  • ‑ncruntzi
 (sa)
  • incruntzi
  • ‑ncruntzi
  • incruntai
  • ‑ncruntai
  • incruntashi
  • ‑ncruntashi
  • incruntaseshi
  • ‑ncruntaseshi
a III-a (el, ea)
  • incrunta
  • ‑ncrunta
 (sa)
  • incrunte
  • ‑ncrunte
  • incrunta
  • ‑ncrunta
  • incrunta
  • ‑ncrunta
  • incruntase
  • ‑ncruntase
plural I (noi)
  • incruntam
  • ‑ncruntam
 (sa)
  • incruntam
  • ‑ncruntam
  • incruntam
  • ‑ncruntam
  • incruntaram
  • ‑ncruntaram
  • incruntaseram
  • ‑ncruntaseram
  • incruntasem
  • ‑ncruntasem
a II-a (voi)
  • incruntatzi
  • ‑ncruntatzi
 (sa)
  • incruntatzi
  • ‑ncruntatzi
  • incruntatzi
  • ‑ncruntatzi
  • incruntaratzi
  • ‑ncruntaratzi
  • incruntaseratzi
  • ‑ncruntaseratzi
  • incruntasetzi
  • ‑ncruntasetzi
a III-a (ei, ele)
  • incrunta
  • ‑ncrunta
 (sa)
  • incrunte
  • ‑ncrunte
  • incruntau
  • ‑ncruntau
  • incruntara
  • ‑ncruntara
  • incruntasera
  • ‑ncruntasera
verb (V201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • crunta
  • cruntare
  • cruntat
  • cruntatu‑
  • cruntand
  • cruntandu‑
 singular plural
  • crunteaza
  • cruntatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • cruntez
 (sa)
  • cruntez
  • cruntam
  • cruntai
  • cruntasem
a II-a (tu)
  • cruntezi
 (sa)
  • cruntezi
  • cruntai
  • cruntashi
  • cruntaseshi
a III-a (el, ea)
  • crunteaza
 (sa)
  • crunteze
  • crunta
  • crunta
  • cruntase
plural I (noi)
  • cruntam
 (sa)
  • cruntam
  • cruntam
  • cruntaram
  • cruntaseram
  • cruntasem
a II-a (voi)
  • cruntatzi
 (sa)
  • cruntatzi
  • cruntatzi
  • cruntaratzi
  • cruntaseratzi
  • cruntasetzi
a III-a (ei, ele)
  • crunteaza
 (sa)
  • crunteze
  • cruntau
  • cruntara
  • cruntasera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

incrunta, incruntverb

  • 1. reflexiv tranzitiv A apropia sprancenele sau a face cute intre sprancene ori pe frunte (in semn de nemultzumire de manie de ingrijorare etc.); a privi aspru. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: mohori posomori intuneca antonime: descrunta
    • format_quote Se incruntau chiorish dorobantzii de la Agie. C. PETRESCU A. R. 8. DLRLC
    • format_quote Dragutzii mei Numi fitzi dushmanei Nu vantunecatzi Nu va incruntatzi. ALECSANDRI P. P. 117. DLRLC
    • format_quote Mosh Gheorghe se incrunta la ele shi le face semn sashi bage mintzile in cap. SP. POPESCU M. G. 37. DLRLC
    • format_quote Candachia nu shtie ce sa faca cu sprincenelei subtziri: sa lencrunte ori sa le insenineze. SADOVEANU F. J. 688. DLRLC
    • format_quote Incrunta sprinceana shi se otzari de suparare. ISPIRESCU U. 83. DLRLC
    • format_quote Tata – intreba fata – de unde ai calul dtale?... – La cetzi trebuie so shtii? zise el incruntind sprincenile. EMINESCU N. 18. DLRLC
  • 2. reflexiv invechit A se umple de sange; a se inroshi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: roshi sangera inroshi insangera
    • format_quote Lau scos din apa afara k sa nu se cufunde shi sa se incrunte toata apa cu singe. SBIERA P. 125. DLRLC
    • format_quote reciproc Vierul cu dintzii leul cu unghiile unul pre altul se incruntara. TZICHINDEAL F. 32. DLRLC
    • format_quote tranzitiv Mil intreba Saleaga ceva: Palosh sashi incrunte Au lupta sa lupte? TEODORESCU P. P. 499. DLRLC
    • 2.1. tranzitiv Cu privire la ochi: inroshi. DLRLC
      sinonime: inroshi
      • format_quote Grecul beat paloshui da Iar Vulcan cum il lua Ochiin singeshi incrunta. ALECSANDRI P. P. 138. DLRLC
  • comentariu rar Prezent indicativ shi: incruntez. DLRLC
etimologie:
  • In + crunta DEX '09 DEX '98

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.