Definitzia cu ID-ul 920460:
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
INCRUNTÁ incrúnt vb. I. Refl. 1. A face o cuta pe frunte intre sprincene (in semn de nemultzumire sau de minie) a privi aspru. Se incruntau chiorish dorobantzii de la Agie. C. PETRESCU A. R. 8. Dragutzii mei Numi fitzi dushmanei Nu vantunecatzi Nu va incruntatzi. ALECSANDRI P. P. 117. ◊ (Urmat de determinari introduse prin prep. «la») Mosh Gheorghe se incrunta la ele shi le face semn sashi bage mintzile in cap. SP. POPESCU M. G. 37. ♦ Tranz. (Mai ales cu privire la sprincene) A incretzi a stringe. Candachia nu shtie ce sa faca cu sprincenelei subtziri: sa lencrunte ori sa le insenineze. SADOVEANU F. J. 688. Incrunta sprinceana shi se otzari de suparare. ISPIRESCU U. 83. Tata intreba fata de unde ai calul dtale?... La cetzi trebuie so shtii? zise el incruntind sprincenile. EMINESCU N. 18. 2. (Invechit shi popular uneori urmat de determinari) A se umple de singe a se muia in singe a se roshi. Lau scos din apa afara k sa nu se cufunde shi sa se incrunte toata apa cu singe. SBIERA P. 125. ◊ Refl. reciproc. Vierul cu dintzii leul cu unghiile unul pre altul se incruntara. TZICHINDEAL F. 32. ◊ Tranz. Mil intreba Saleaga ceva: Palosh sashi incrunte Au lupta sa lupte? TEODORESCU P. P. 499. ♦ Tranz. (Cu privire la ochi) A inroshi. Grecul beat paloshui da Iar Vulcan cum il lua Ochiin singeshi incrunta. ALECSANDRI P. P. 138. Prez. ind. shi: (rar) incruntez (CARAGIALE O. I 45). Varianta: (invechit shi popular) cruntá cruntez (BALCESCU O. I 319 SHEZ. VII 90) vb. I.