INCONDEIÁT² A incondeiatzi e adj. 1. (Despre ouale de Pashte obiecte de ceramica etc.) Impodobit cu desene (facute cu condeiul). ♦ Fig. (Pop.; despre sprancene sau gene) Innegrit (cu creionul). 2. Defaimat calomniat. V. incondeia.

incondeiat² ~a a [At: I. GOLESCU C. I 213 / P: ~deiat / Pl: ~e / E: incondeia] 1 (Inv; d. linii) Trasat cu condeiul. 2 (Spc; d. oua de Pashti obiecte de ceramica etc.) Impodobit cu desene facute cu condeiul. 3 (Pop; fig; d. sprancene) Innegrit cu creionul Si: conturat². 4 (Pop; fig) Care este calomniat Si: defaimat² ponegrit². 5 (Irg; d. un tablou o figura un obiect etc.) Care este desenat Si: pictat².

INCONDEIÁT² A incondeiatzi e adj. 1. (Despre ouale de Pashti obiecte de ceramica etc.) Impodobit cu desene (facute cu condeiul). ♦ Fig. (Pop.; despre sprancene sau gene) Innegrit (cu creionul). 2. Defaimat calomniat. V. incondeia.

INCONDEIÁT² A incondeiatzi te adj. Impodobit cu desene (facute cu condeiul); (despre gene sprincene) innegrit cu cosmetice. O casa alba k laptele cu jurul geamurilor incondeiat in roshu shin albastru. DELAVRANCEA S. 3. Ou de ratzancondeiat. PASCULESCU L. P. 38. Geni (= gene) sprincenencondeiate. TEODORESCU P. P. 87. ◊ Fig. Gafitza era o femeie naltutza subtzire in boi cun obraz neclintit in frumusetzea lui incondeiat cu sprincene codate shi cu ochi mari k migdalele umezi shi negri. SADOVEANU B. 261.

incondeiat a. 1. desenat cu condeiul: sprancene incondeiate; 2. fig. discreditat. ║ n. actziunea de a incondeia: incondeiatul oualor de Pashti.

INCONDEIÁT adj. (reg.) impistrit. (Oua ~.)

INCONDEIÁT adj. s. v. barfit calomniat defaimat denigrat discreditat ponegrit.

INCONDEIAT adj. (reg.) impistrit. (Oua ~.)

incondeiat adj. s. v. BIRFIT. CALOMNIAT. DEFAIMAT. DENIGRAT. DISCREDITAT. PONEGRIT.