INCONDEIÁT² A incondeiatzi te adj. Impodobit cu desene (facute cu condeiul); (despre gene sprincene) innegrit cu cosmetice. O casa alba k laptele cu jurul geamurilor incondeiat in roshu shin albastru. DELAVRANCEA S. 3. Ou de ratzancondeiat. PASCULESCU L. P. 38. Geni (= gene) sprincenencondeiate. TEODORESCU P. P. 87. ◊ Fig. Gafitza era o femeie naltutza subtzire in boi cun obraz neclintit in frumusetzea lui incondeiat cu sprincene codate shi cu ochi mari k migdalele umezi shi negri. SADOVEANU B. 261.