incleiere sf [At: POLIZU / V: ~iare incleire / Pl: ~ri / E: incleia] 1 Fixare lipire cu clei Si: incleiata (1) incleiat¹ (1) (inv) incleitura (reg) incleioshare (1) incleiosheala (1). 2 (Pex) Lipire. 3 Murdarire cu clei Si: incleiata (3) incleiat¹ (3) (reg) incleioshare (2) incleiosheala (2). 4 Devenire cleios Si: incleiata (4) incleiat¹ (reg) incleioshare (3) incleiosheala (3). 5 Incleshtare (a falcilor) Si: incleiata (5) incleiat¹ (5). 6 Intzepenire a limbii Si: incleiala (6) incleiat¹ (6). 7 Tratare a diferitelor produse semifabricate cu solutzii coloidale sau de amidon pentru a le face impermeabile.

INCLEIÉRE s. f. Actziunea de a (se) incleia shi rezultatul ei. Varianta: incleíre s. f.

inclei v vz incleia

incleia [At: NECULCE ap. LET. II 249/16 / V: (cscj) inclei / Pzi: ~iez inclei / E: in + clei] 1 vt A unge a imbina shi a fixa cu clei piese de lemn hartie etc. Si: a incleiosha (1) (ins) a se inclicoshi. 2 vr (Pex) A se lipi. 3 vr A se murdari a se unge cu clei sau cu ceva cleios Si: a se incleiosha (2). 4 vr A se face a deveni cleios Si: a se incleiosha (3). 5 vr (Fig; d. falci) A se incleshta (2). 6 vr (Fig; d. limba) A se intzepeni. 7 vt A trata diferite produse semifabricate cu solutzii coloidale sau de amidon pentru a le face impermeabile.

incleire sf vz incleiere

INCLEÍ vb. IV v. incleia.

INCLEIÁ incleiez shi incléi vb. I. 1. Tranz. A lipi cu clei; a unge cu clei (in vederea lipirii). Patru doage ishi alege Lentocmeshte lencleiaza. IOSIF P. 73. 2. Refl. A se lipi. In pletele lui bogate... sencleiasera acum bucatzi de balegar. GALAN Z. R. 361. ♦ A se murdari de clei sau de ceva cleios. Sa incleiat pe miini. ♦ Fig. (Despre falci) A se incleshta; (despre limba) a se intzepeni. TZi se incleie limba in gura shi incepi a bolborosi turceshte. CREANGA P. 260. Valeu k mi so incleiat falcile. ALECSANDRI T. I 45. ♦ Fig. A se face cleios. Cu gura fripta de i se incleia scuipatul. DELAVRANCEA S. 14. 3. Tranz. A trata firele de urzeala cu o solutzie sau o emulsie pentru a le face mai rezistente. ♦ A acoperi cu scrobeala de amidon hirtiile fotografice inainte de a le face fotosensibile. ♦ A trata cu un coloid pasta din care se face hirtia pentru ai da consistentza shi rezistentza. Varianta: incleí vb. IV.

INCLEÍRE s. f. v. incleiere.

INCLEÍ vb. IV. v. incleia.

A INCLEIÁ ~iéz tranz. 1) A face sa se incleie. 2) (materiale fibroase) A trata cu o solutzie sau emulsie cleioasa (pentru a face rezistent sau impermeabil). 3) fam. (partzi ale corpului obiecte de imbracaminte) A murdari cu ceva cleios. [Sil. incle] /in + clei

A SE INCLEIÁ ma incléi intranz. 1) (despre obiecte sau despre partzi ale lor) A se impreuna cu ajutorul unei substantze lipicioase. ◊ A i ~ (cuiva) falcile a i se incleshta (cuiva) falcile. A i ~ (cuiva) limba (in gura) ai intzepeni (cuiva) limba (in gura). 2) (despre substantze vascoase) A adera ramanand prins (de alte obiecte). Aluatul sa ~t de maini. 3) A deveni cleios. Painea se incleie. /in + clei

incleì v. a (se) lipi cu cleiu.

incléĭ shi ĭéz a ĭá v. tr. (Se conj. incleĭem ĭatzĭ; eind). Lipesc cu cleĭ maĭ ales vorbind de lemne.

incleiére s. f. g.d. art. incleiérii; pl. incleiéri

incleiére s. f. g.d. art. incleiérii; pl. incleiéri

incleiere

incleiá (a ~) vb. ind. prez. 3 incleiáza 1 pl. incleiém; conj. prez. 3 sa incleiéze; ger. incleínd

incleiá vb. ind. prez. 1 sg. incleiéz 3 sg. shi pl. incleiáza 1 pl. incleiém; conj. prez. 3 sg. shi pl. incleiéze; ger. incleínd

INCLEIÉRE s. 1. lipire lipit (rar) incleiala. (~ unui obiect.) 2. (TEHN.) ancolare.

INCLEIERE s. 1. lipire lipit (rar) incleiala. (~ unui obiect.) 2. (TEHN.) ancolare.

Incleiere ≠ descleiere dezlipire

INCLEIÁ vb. 1. a (se) lipi. 2. (TEHN.) a ancola.

INCLEIA vb. 1. a (se) lipi. 2. (TEHN.) a ancola.

A incleia ≠ a descleia a dezlipi

INCLEIÉRE (< incleia) s. f. 1. Operatzie de imbinare nedezmembrabila cu clei a doua piese din materiale hidrofile (lemn hartie etc.); lipire cu clei. 2. Operatzie care consta in imbibarea hartiei (in masa sau la suprafatza) cu o emulsie sau solutzie speciala care i confera impermeabilitate rezistentza la absorbtzia cernelurilor rigiditate rezistentza mecanica etc. 3. Operatzie de acoperire a fibrelor de urzeala cu o pelicula subtzire de substantze cleioase (faina amidon etc.) executata in scopul maririi netezimii shi a rezistentzei la solicitari mecanice shi la frecare.