14 definitzii pentru incetatzenit
din care- explicative (10)
- morfologice (2)
- relatzionale (2)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
INCETATZENÍT A incetatzenitzi te adj. Care sa inradacinat care sa statornicit. V. incetatzeni.
INCETATZENÍT A incetatzenitzi te adj. Care sa inradacinat care sa statornicit. V. incetatzeni.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
incetatzenit ~a a [At: VITNER CR. 10 / Pl: ~itzi ~e / E: incetatzeni] 1 (D. oameni) Care a primit drepturi de cetatzean Vz impamantenit naturalizat. 2 (Fig; d. notziuni abstracte obiceiuri mode etc.) Care sa stabilit definitiv.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
INCETATZENÍT A incetatzenitzi te adj. (Despre notziuni abstracte) Care sa inradacinat sa statornicit. Obicei incetatzenit.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
INCETATZENÍ incetatzenesc vb. IV. 1. Tranz. A acorda cuiva o cetatzenie; a indigena. 2. Refl. Fig. A se inradacina a se statornici. In + cetatzean.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
INCETATZENÍ incetatzenesc vb. IV. 1. Tranz. A acorda cuiva o cetatzenie; a indigena. 2. Refl. Fig. A se inradacina a se statornici. In + cetatzean.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
incetatzeni [At: DA ms / Pzi: ~nesc / E: in + cetatzean] 1 vt A acorda unui strain drepturi de cetatzean Vz impamanteni naturaliza. 2 vr A deveni cetatzean al altui stat. 3 vr A deveni locuitor permanent al unui orash sau al unei localitatzi. 4 vr (Fig; d. o notziune abstracta obicei moda etc.) A se stabili definitiv.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
INCETATZENÍ incetatzenesc vb. IV. 1. Tranz. A acorda (unei persoane) cetatzenia. 2. Refl. (Despre notziuni abstracte) A se inradacina a se statornici. (Tranz.) Numeroase organizatzii de partid organe de stat shi economice au incetatzenit in activitatea lor metoda criticii shi autocriticii fapt care lea ajutat sa observe shi sa inlature lipsurile. SCINTEIA 1953 nr. 2799.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A INCETATZENÍ ~ésc tranz. (persoane) A face sa devina cetatzean. /in + cetatzean
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
A SE INCETATZENÍ ma ~ésc intranz. (despre obiceiuri idei etc.) A intra adanc in uz; a deveni obishnuit; a se inradacina; a se statornici; a se impamanteni; a se consimtzi. /in + cetatzean
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
incetatzenì v. a da drepturile de cetatzean.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
incetatzenésc v. tr. Fac cetatzean naturalizez impamintenesc. V. refl. Ma naturalizez. Fig. Ma raspindesc intru in obiceĭ: obiceiu de a bea ceaĭ se incetatzenise intre eĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
incetatzení (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. incetatzenésc imperf. 3 sg. incetatzeneá; conj. prez. 3 sa incetatzeneásca
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
incetatzení vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. incetatzenésc imperf. 3 sg. incetatzeneá; conj. prez. 3 sg. shi pl. incetatzeneásca
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
INCETATZENÍ vb. v. statornici.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
incetatzeni vb. v. STATORNICI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
incetatzeni, incetatzenescverb
- 1. A acorda cuiva o cetatzenie. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: indigena
- 2. A se inradacina a se statornici. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: statornici inradacina
- Numeroase organizatzii de partid organe de stat shi economice au incetatzenit in activitatea lor metoda criticii shi autocriticii fapt care lea ajutat sa observe shi sa inlature lipsurile. SCINTEIA 1953 nr. 2799. DLRLC
-
etimologie:
- In + cetatzean DEX '98 DEX '09
incetatzenit, incetatzenitaadjectiv
- 1. Care sa inradacinat care sa statornicit. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: statornicit inradacinat
- Obicei incetatzenit. DLRLC
-
etimologie:
- incetatzeni DEX '98 DEX '09