imputzit ~a a [At: PRAV. 977 / Pl: ~itzi ~e / E: imputzi] 1 Care a intrat in putrefactzie. 2 Care miroase rau din cauza alterarii Si: infectat imputuroshit mirositor. 3 (Ie) A avea gura ~a A fi un mincinos. 4 (Fig) Lenesh. 5 Murdar. 6 (Trv) Bashinos.

IMPUTZÍT A imputzitzi te adj. 1. Care a intrat in putrefactzie care miroase urit fiind alterat. Scapama de bubele astea uricioase shi imputzite. ISPIRESCU L. 387. Carnea... din pricina caldurii au gasito imputzita. DRAGHICI R. 84. 2. Murdar neingrijit. ♦ (Peiorativ; despre persoane) Foarte lenesh trindav puturos.

IMPUTZÍT ~ta (~tzi ~te) 1) v. A IMPUTZI shi A SE IMPUTZI. 2) fig. Caruia nui place sa munceasca; lenesh; trandav; puturos. /v. a imputzi

IMPUTZÍ impút vb. IV. 1. Refl. A capata miros rau din cauza alterarii; a intra in putrefactzie. 2. Tranz. A umple o incapere un spatziu cu miros greu (de putrefactzie de murdarie). [Prez. ind. shi: imputzésc] In + putzi.

imputzi [At: PSALT. SCH. 118 / Pzi: imput shi (reg) imputz imputzesc / E: ml *imputesco] 1 vr A intra in putrefactzie. 2 vr A capata (1) un miros rau din cauza alterarii. 3 vr (Ie) A se ~ branza (intre doua sau mai multe persoane) A se strica relatziile de prietenie. 4 vtf A face sa intre in putrefactzie Si: a infecta. 56 vt A umple un spatziu cu miros greu (k) de corp intrat in putrefactzie. 7 vr (Fig) A se trandavi. 8 vr (Trv) A se bashi.

IMPUTZÍ impút vb. IV. 1. Refl. A capata miros rau din cauza alterarii; a intra in putrefactzie. 2. Tranz. A umple o incapere un spatziu cu miros greu (de corp intrat in putrefactzie). [Prez. ind. shi: imputzésc] In + putzi.

IMPUTZÍ impút vb. IV. Refl. (Mai ales la pers. 3) A capata miros rau din cauza alterarii a intra in putrefactzie. ♦ Tranz. A face k ceva sa puta. Prez. ind. shi: imputzesc (SHEZ. V 36).

A IMPUTZÍ impút tranz. (spatzii incaperi etc.) A face sa se imputa. /in + a putzi

A SE IMPUTZÍ pers. 3 se impúte intranz. (despre substantze organice organisme moarte etc.) A capata miros greu in procesul descompunerii. /in + a putzi

imputzì v. 1. a umplea cu putoare; 2. a se strica a capata miros rau. [Lat PUTESCERE].

2) impút shi imputzésc a í v. tr. (lat. putesco éscere. V. put). Umplu de putoare. V. refl. Ma umplu de putoare ma stric ma descompun: cadavrele se imput la caldura. SHi imputz (vest).

imputzésc V. imput.

imputzí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. impút imperf. 3 sg. imputzeá; conj. prez. 3 sa impúta

imputzí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. impút imperf. 3 sg. imputzeá; conj. prez. 3 sg. shi pl. impúta

imput tzeam 1 imp. tzit prt.

IMPUTZÍT adj. 1. v. alterat. 2. v. clocit. 3. v. neplacut. 4. v. viciat.

IMPUTZÍT adj. v. jegos manjit murdar negru nespalat patat rapanos slinos soios.

IMPUTZIT adj. 1. acrit acru alterat descompus fermentat inacrit stricat (inv. shi pop.) searbad (reg.) mocnit sarbezit (prin Maram.) scopt. (Aliment ~.) 2. clocit rasuflat statut trezit (reg.) mocnit zacut (prin Mold.) bahnit (prin Mold. shi Bucov.) bihlit. (Apa ~.) 3. dezagreabil dezgustator displacut dizgratzios gretzos greu infect neplacut nesuferit puturos rau respingator scirbos urit raumirositor (livr.) fetid miasmatic pestilentzial repugnant repulsiv (inv. shi pop.) scirnav (inv.) scirbavnic scirbelnic. (O duhoare ~.) 4. infect puturos viciat raumirositor (livr.) fetid pestilentzial. (Aer ~.)

imputzit adj. v. JEGOS. MINJIT. MURDAR. NEGRU. NESPALAT. PATAT. RAPANOS. SLINOS. SOIOS.

IMPUTZÍ vb. 1. v. altera. 2. v. cloci.

IMPUTZI vb. 1. a se acri a se altera a se descompune a se fermenta a se inacri a se strica (inv. shi reg.) a se sarbezi a se sminti (reg.) a se mocni a se zeri (prin Ban.) a se pishcavi (prin Transilv.) a se scoace. (Laptele sa ~.) 2. a se cloci (prin Mold. shi Bucov.) a se bihli. (Apa sa ~.)

imputzit a imputzitzi te adj. (peior. d. oameni) 1. murdar neingrijit 2. lenesh trandav 3. odios dezgustator respingator

peshtele de la cap se impute prov. (pop.) intro comunitate / societate coruptzia incepe de la nivel inalt.