10 definitzii pentru imputernicit (s.m.)

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

IMPUTERNICÍT A imputernicitzi te s. m. shi f. adj. (Persoana) autorizata a savarshi ceva in numele altcuiva; mandatar. V. imputernici.

imputernicit2 ~a [At: BALCESCU M. V. 31 / Pl: ~itzi ~e / E: imputernici] 1 a Intarit. 2 a Insanatoshit. 34 smf a (Jur) (Persoana) care este autorizata sa savarsheasca ceva in numele altcuiva Si: mandatar plenipotentziar reprezentant.

IMPUTERNICÍT A imputernicitzi te s. m. shi f. Persoana autorizata a savarshi ceva in numele altcuiva; mandatar. V. imputernici.

IMPUTERNICÍT A imputernicitzi te s. m. shi f. Persoana autorizata a savirshi ceva in numele altcuiva; reprezentant mandatar.

IMPUTERNICÍT ~tzi m. 1) Persoana imputernicita sa reprezinte pe cineva sau ceva. ~ de afaceri. 2) jur. Persoana careia i sa incredintzat un mandat; mandatar. /v. a imputernici

imputernicit m. plenipotentziar mandatar.

imputernicít a adj. shi s. Care are depline puterĭ plenipotentziar.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

imputernicít s. m. pl. imputernicítzi

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

IMPUTERNICÍT s. 1. v. delegat. 2. v. reprezentant. 3. v. procurist.

IMPUTERNICIT s. 1. delegat emisar mesager reprezentant sol trimis (prin Transilv.) minat (inv.) misit rugator solitor. (~ al unui stat strain.) 2. mandatar reprezentant (inv.) ispravnic mandator. (El e ~ meu.) 3. mandatar procurator procurist (inv.) procurant. (~ al unei intreprinderi.)

Intrare: imputernicit (s.m.)
imputernicit2 (s.m.) substantiv masculin admite vocativul
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • imputernicit
  • ‑mputernicit
  • imputernicitul
  • imputernicitu‑
  • ‑mputernicitul
  • ‑mputernicitu‑
plural
  • imputernicitzi
  • ‑mputernicitzi
  • imputernicitzii
  • ‑mputernicitzii
genitiv-dativ singular
  • imputernicit
  • ‑mputernicit
  • imputernicitului
  • ‑mputernicitului
plural
  • imputernicitzi
  • ‑mputernicitzi
  • imputernicitzilor
  • ‑mputernicitzilor
vocativ singular
  • imputernicitule
  • ‑mputernicitule
  • imputernicite
  • ‑mputernicite
plural
  • imputernicitzilor
  • ‑mputernicitzilor
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

imputernicita, imputernicitesubstantiv feminin
imputernicit, imputernicitzisubstantiv masculin
imputernicit, imputernicitaadjectiv

etimologie:
  • vezi imputernici DEX '98 DEX '09

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.