identitate sf [At: MAIORESCU CR. I 50 / V: (pop; nrc) ind~ / Pl: ~tatzi / E: fr identité lat identitas atis] 1 Coincidentza in toate aspectele cu sine insushi. 2 (Log; is) Principiul ~tatzii Principiu fundamental al gandirii care impune k formele logice sa pastreze unul shi acelashi sens in decursul aceleiashi operatzii. 3 Asemanare perfecta. 4 Ansamblu de date prin care se identifica (1) o persoana. 5 (Mat) Relatzie de egalitate in care intervin anumite variabile adevarata pentru orice valori ale acestor elemente.

IDENTITÁTE s. f. 1. Faptul de a fi in fiecare moment dat un lucru determinat identic cu sine insushi ceea ce nu exclude existentza contradictziilor interne care determina starea de continua schimbare shi dezvoltare a lucrului respectiv. ♦ (In vorbirea curenta) Asemanare foarte mare pina la confuzie. Identitatea de limba shi de factura psihica manifestata in cultura a existat shi inainte de 1918 sau de 1859 la romini. IORDAN L. R. 11. 2. Ansamblu de date prin care se stabileshte k o persoana este aceea drept care se da shi nu alta. Ajungind seara acasa... am strigat din poarta: Ma rog voua sa numi ceretzi hirtii de identitate. CARAGIALE S. N. 187. ◊ Buletin de identitate v. buletin (1). 3. (Mat.) Egalitate valabila pentru orice valori ale marimilor variabile care intervin in ea.

IDENTITÁTE s.f. 1. Insushirea a ceea ce este identic. ♦ (Curent) Asemanare similitudine perfecta. 2. Datele prin care se identifica o persoana. 3. (Mat.) Egalitate valabila pentru orice valori ale marimilor variabile care intervin in ea. [Cf. fr. identité lat. identitas].

IDENTITÁTE s. f. 1. insushirea a ceea ce este identic. ◊ asemanare similitudine perfecta. 2. ansamblu de date prin care se identifica o persoana. 3. (mat.) egalitate intre doua expresii algebrice adevarata indiferent de valorile numerice ale literelor ce le compun. (< fr. identité lat. identitas)

IDENTITÁTE ~atzi f. 1) Caracter identic; coincidentza sub toate aspectele; egalitate. 2) Proprietate a unui lucru de ashi pastra timp indelungat caracterele fundamentale. 3) Ansamblu de date care contribuie la identificarea unei persoane. Act de ~. 4) mat. Egalitate dintre doua expresii care la schimbarea sistemului de valori ale literelor pastreaza aceeashi valoare numerica. [G.D. identitatzii] /<lat. identitas ~atis fr. identité

identitate f. 1. ceea ce face k un lucru e acelash cu un altul; 2. Filoz. starea unei substantze ce ramane totdeauna aceeash; 3. Jur. recunoashterea unei persoane anumite: certificat de identitate.

*identitáte f. (mlat. idéntitas átis d. lat. idem acelashĭ). Calitatea de a fi identic. Jur. Recunoashterea unuĭ mort saŭ al unuĭ delincŭent care nu vrea sa spuna cineĭ: a recunoashte a stabili identitatea unuĭ cadavru. Fig. Starea uneĭ substantze care ramine perpetuŭ aceĭashĭ. Mat. Egalitate in care ceĭ doĭ membris identicĭ.

indentitate sf vz identitate

identitáte s. f. g.d. art. identitắtzii; pl. identitắtzi

identitáte s. f. g.d. art. identitatzii; pl. identitatzi

identitate

IDENTITÁTE s. 1. (livr.) consimilitudine. (~ unor elemente.) 2. conformitate unitate. (~ de opinii.)

IDENTITATE s. 1. (livr.) consimilitudine. (~ unor elemente.) 2. conformitate unitate. (~ de opinii.)

Identitate ≠ diversitate

IDENTITÁTE (< fr. lat.) s. f. 1. (FILOZ.) I. personala (numerica) stare a unui obiect desemnat prin doua nume diferite de a fi ceea ce este in acelashi moment al timpului shi in acelashi loc din spatziu. 2. (FILOZ.) I. calitativa (specifica) caracter comun pentru doua obiecte de gandire distincte distincte in timp shi spatziu care prezinta insa aceleashi calitatzi. 3. (LOG.) Principiul identitatzii = principiul fundamental al gandirii care impune k formele logice sa pastreze unul shi acelashi sens in decursul aceleiashi operatzii; simbolul lui este: A = A. ♦ Asemanare similitudine perfecta. 4. Datele prin care se identifica o persoana. 5. (MAT.) Egalitate intre doua expresii algebrice care au aceeashi valoare numerica pentru orice sistem de valori date literelor. Cele doua expresii sunt legate prin semnul „=”; de ex. (a+b)² = a² + 2ab + b². 6. (GENET.) Prezentza la urmashi a acelorashi seturi de gene (de ex. la gemenii monozigotzi).