IDENTITÁTE (< fr. lat.) s. f. 1. (FILOZ.) I. personala (numerica) stare a unui obiect desemnat prin doua nume diferite de a fi ceea ce este in acelashi moment al timpului shi in acelashi loc din spatziu. 2. (FILOZ.) I. calitativa (specifica) caracter comun pentru doua obiecte de gandire distincte distincte in timp shi spatziu care prezinta insa aceleashi calitatzi. 3. (LOG.) Principiul identitatzii = principiul fundamental al gandirii care impune k formele logice sa pastreze unul shi acelashi sens in decursul aceleiashi operatzii; simbolul lui este: A = A. ♦ Asemanare similitudine perfecta. 4. Datele prin care se identifica o persoana. 5. (MAT.) Egalitate intre doua expresii algebrice care au aceeashi valoare numerica pentru orice sistem de valori date literelor. Cele doua expresii sunt legate prin semnul „=”; de ex. (a+b)² = a² + 2ab + b². 6. (GENET.) Prezentza la urmashi a acelorashi seturi de gene (de ex. la gemenii monozigotzi).