opțiuni
  • info

7 definiții pentru gângăveală

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GÂNGĂVEÁLĂ, gângăveli, s. f. Faptul de a (se) gângăvi; defect de vorbire al omului gângav; gângăvie, bâlbâială. – Gângăvi + suf. -eală.

GÂNGĂVEÁLĂ, gângăveli, s. f. Faptul de a (se) gângăvi; defect de vorbire al omului gângav; gângăvie, bâlbâială. – Gângăvi + suf. -eală.

gângăveală sf [At: DEX / Pl: ~eli / E: gângăvi + -eală] 1 Vorbire nedeslușită, greoaie și bâlbâită Si: (pop) gângăvie (1), gângăvire (1), (rar) gângăvit1 (1). 2 (Pgn) Bâlbâială. 3 (Fig) Exprimare greoaie și nesigură a unei idei Si: găngăvire (3), (pop) găngăvie (3), (rar) gângăvit1 (3).

GÎNGĂVEÁLĂ, gîngăveli, s. f. Faptul de a gîngăvi, gîngăvire, gîngăvit. Stătu o clipă, luptîndu-se cu gîngăveala chinuitoare și cu ochii la șoseaua ce albea prin noapte. DUMITRIU, N. 264.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

gângăveálă s. f., g.-d. art. gângăvélii; pl. gângăvéli

gângăveálă s. f., g.-d. art. gângăvélii; pl. gângăvéli

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

GÂNGĂVEÁLĂ s. v. bâlbâială.

GÎNGĂVEALĂ s. bîlbîială, bîlbîire, bîlbîit, gîngăvire, gîngăvit. (~ cuiva.)

Intrare: gângăveală
gângăveală substantiv feminin
substantiv feminin (F54)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gângăveală
  • gângăveala
plural
  • gângăveli
  • gângăvelile
genitiv-dativ singular
  • gângăveli
  • gângăvelii
plural
  • gângăveli
  • gângăvelilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

gângăveală, gângăvelisubstantiv feminin

etimologie:
  • Gângăvi + sufix -eală. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.