6 definiții pentru gângăvie
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
GÂNGĂVÍE, gângăvii, s. f. Defect de vorbire al omului gângav; gângăveală. – Gângav + suf. -ie.
GÂNGĂVÍE, gângăvii, s. f. Defect de vorbire al omului gângav; gângăveală. – Gângav + suf. -ie.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
gângăvie sf [At: ANTIM, ap. TDRG / Pl: ~ii / E: gângav + -ie] 1-3 Gângăveală (1-3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GÂNGĂVÍE ~i f. Meteahnă a celui gângav. /gângav + suf. ~ie
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
GÎNGĂVÍE, gîngăvii, s. f. (Rar) Faptul de a fi gîngav, defectul omului gîngav. Nu-s gîngav totdeauna... Numai cînd sînt cu tine mă apucă... – Ce te-apucă? Gîngăvia, ori cepeleagul? ALECSANDRI, T. 903.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
gângăvíe s. f., art. gângăvía, g.-d. art. gângăvíei; pl. gângăvíi, art. gângăvíile
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
gângăvíe s. f., art. gângăvía, g.-d. art. gângăvíei; pl. gângăvíi, art. gângăvíile
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv feminin (F134) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
gângăvie, gângăviisubstantiv feminin
- 1. Defect de vorbire al omului gângav. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: gângăveală
- Nu-s gîngav totdeauna... Numai cînd sînt cu tine mă apucă... – Ce te-apucă? Gîngăvia, ori cepeleagul? ALECSANDRI, T. 903. DLRLC
-
etimologie:
- Gângav + sufix -ie. DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.