3 definiții pentru bâlbâit (s.n.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
bâlbâit1 sn [At: DA / P: ~bâ-it / Pl: ~uri / E: bâlbâi] 1-2 Bâlbâire (1-2).
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
BÂLBÂÍT s. v. bâlbâială.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
BÎLBÎIT s. bîlbîială, bîlbîire, gîngăveală, gîngăvire, gîngăvit. (~ cuiva.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: bâlbâit (s.n.)
| substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
bâlbâitsubstantiv neutru
- 1. Bâlbâială, bâlbâire, gângăveală, gângăvire, gângăvit. Sinonimesinonime: bâlbâială bâlbâire gângăveală gângăvire gângăvit
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.