GOSPODARÍE gospodarii s. f. 1. Totalitatea bunurilor care constituie averea (imobila) a unui locuitor indeosebi de la tzara (shi a familiei sale); casa¹. ♦ Unitate formata dintro locuintza shi din persoanele (inrudite) care o locuiesc traind in comun; persoanele (inrudite) care locuiesc impreuna avand buget comun shi valorificand in comun bunurile dobandite prin munca lor. 2. Activitate casnica (a gospodinei); menaj. 3. (Ieshit din uz) Unitate de productzie agricola de prestari de servicii etc. (de stat cooperatista sau particulara). 4. Conducere administrare a unui bun a unei institutzii (publice) etc.; institutzie sau ansamblu de institutzii care asigura aceasta conducere administrare. Gospodarie comunala. Gospodar + suf. ie.

gospodarie sf [At: I. IONESCU C. III / V: (reg) ~pad~ / Pl: ~ii / E: gospodar + ie] 1 Totalitatea bunurilor care constituie averea (imobila) a unui tzaran shi a familiei sale Si: casa. 2 Unitate formata dintro locuintza shi din persoanele (inrudite) care o locuiesc. 3 (Prc) Persoane (inrudite) care locuiesc impreuna avand buget comun shi valorificand in comun bunurile dobandite prin munca lor. 4 Activitate casnica a gospodinei (1). 5 (Iuz) Unitate de productzie agricola de prestari servicii etc. (de stat cooperatista sau particulara). 6 Administrare a unui bun a unei institutzii (publice) etc. 78 Institutzie sau ansamblu de institutzii care asigura gospodaria (6). 9 (Iuz) Economie. 10 (Reg) Casnicie. corectata

GOSPODARÍE gospodarii s. f. 1. Totalitatea bunurilor care constituie averea (imobila) a unui locuitor indeosebi a unui tzaran (shi a familiei sale); casa¹. ♦ Unitate formata dintro locuintza shi din persoanele (inrudite) care o locuiesc traind in comun; persoanele (inrudite) care locuiesc impreuna avand buget comun shi valorificand in comun bunurile dobandite prin munca lor. 2. Activitate casnica (a gospodinei); menaj. 3. (Ieshit din uz) Unitate de productzie agricola de prestari de servicii etc. (de stat cooperatista sau particulara). 4. Conducere administrare a unui bun a unei institutzii (publice) etc.; institutzie sau ansamblu de institutzii care asigura aceasta conducere administrare. Gospodarie comunala. Gospodar + suf. ie.

GOSPODARÍE (1 2) gospodarii s. f. 1. Totalitatea bunurilor (in special casa cu acareturile ei shi cu dependintzele pentru animalele domestice) care constituie averea unui locuitor de la tzara. Iuga avea de descurcat nishte socoteli cu un slujbash... care tzinea contabilitatea gospodariei. REBREANU R. I 91. Cum ash fi vrut zau cumatra Irinca sa vad shi eu pe Gheorghe al meu insurat sa aiba shi el gospodaria lui. BUJOR S. 96. O razeshie destul de mare casa batrineasca cu toata pojijia ei o vie cu livada frumoasa vite shi multe paseri alcatuiau gospodaria babei. CREANGA P. 3. ♦ Unitate formata dintro locuintza shi din persoanele care o locuiesc shi care traiesc in comun. Satul e format din 300 de gospodarii. ▭ Oamenii de la cele mai apropiate gospodarii soseau intrajutor. SADOVEANU B. 103. ♦ Totalitatea bunurilor unei case de orash. 2. (De obicei determinat prin «tzaraneasca» sau «agricola») Unitate de productzie (mai ales agricola) impreuna cu toate instalatziile shi utilajul necesar productziei respective. Micile gospodarii tzaraneshti nefiind in stare sa faca o agricultura inaintata cu o inalta productivitate a muncii nu pot asigura tzaranilor saraci shi mijlocashi bunastarea materiala shi culturala nu pot scapa definitiv tzaranimea saraca shi mijlocasha de starea de dependentza economica fatza de chiaburi de exploatarea chiabureasca. GHEORGHIUDEJ ART. CUV. 176. ◊ Gospodarie (agricola) colectiva = mare gospodarie agricola socialista realizata prin asocierea de bunavoie a gospodariilor individuale ale tzaranilor muncitori bazata pe proprietatea cooperatista de grup asupra pamintului shi a principalelor mijloace de productzie pe munca colectiva shi al carei scop este eliberarea definitiva a tzaranimii muncitoare de exploatare shi mizerie. V. colhoz. Mai aveau de mers k la un ceas pina la gospodaria agricola colectiva «Drum nou». MIHALE O. 8. Te luam cu noi mergem la Tupilatzi intemeiem gospodarie colectiva shi acolo. CAMILAR TEM. 401. Gospodarie agricola de stat = mare intreprindere agricola socialista in care statul este proprietar al pamintului shi al celorlalte mijloace de productzie. V. sovhoz. Gospodariile agricole de stat trebuie sa devina astfel de gospodariimodel incit sa dovedeasca maselor celor mai largi ale tzaranimii muncitoare superioritatea muncii mecanizate shi pe terenuri intinse. SCINTEIA 1951 nr. 1981. Gospodarie (agricola) anexa = unitate de productzie infiintzata pe linga o intreprindere sau o institutzie pentru cultivarea de zarzavaturi pentru creshterea vitelor a pasarilor a albinelor etc. shi care e menita sa imbunatatzeasca aprovizionarea oamenilor muncii. Experientza de pina acum a gospodariilor anexe a aratat k ele au mari posibilitatzi de valorificare a resurselor locale shi k sint baze temeinice de aprovizionare cu produse leguminoase shi animale a cantinelor a caminelor de copii shi a creshelor de copii din cadrul intreprinderilor shi institutziilor. SCINTEIA 1953 nr. 2733. Gospodarie piscicola de stat = intreprindere piscicola socialista de stat. Acelashi entuziasm in munca domneshte shi la pescarii din sectzia Ghecet a gospodariei piscicole de stat Galatzi. SCINTEIA 1953 nr. 2733. 3. Munca activitatea casnica a gospodinei. Dar mai pe urma stringind ea din umere a zis in inima sa: Daca asha au vrut cu mine parintzii... apoi asha sa ramiie. SHi sa shi apucat de gospodarie. CREANGA P. 86. Eu sint mama Adelutzii de cind o murit raposata... Eu am invatzato gospodaria. ALECSANDRI T. I 356.

GOSPODARÍE ~i f. 1) Totalitate a bunurilor care formeaza averea unui locuitor (de la tzara). 2) Unitate formata dintro locuintza shi familia care traieshte in ea. 3) Activitatea casnica a gospodinei pentru satisfacerea necesitatzilor de trai ale unei familii. 4) Unitate de productzie (in special agricola) cu uneltele shi mijloacele de munca necesare. [G.D. gospodariei] /gospodar + suf. ~ie

gospodarie f. 1. od. administratziune: gospodaria Statului; 2. azi Mold. economia casei menaj: tzi s’a ingreunat shi gospodaria CR.; 3. zestrea moshiei: moshia cu toata gospodaria.

gospodaríe f. (d. gospodar). Casnicie averea unuĭ gospodar (casa mobilele vitele sh. a.). Conducerea acesteĭ casniciĭ administratziunea caseĭ menaju: a te ocupa de gospodarie.

gospadarie sf vz gospodarie

gospodaríeanéxa s. f. ◊ „Infiintzarea unor gospodariianexe pe langa cantinele intreprinderilor craiovene faciliteaza aprovizionarea cu legume shi alte produse agroalimentare a acestora.” R.l. 28 IV 74 p. 5. ◊ „Creshterea numarului de gospodarii anexe in vederea asigurarii aprovizionarii cantinelorrestaurant cu carne legume shi zarzavaturi din resurse proprii.” R.l. 5 I 78 p. 5; v. shi cantinarestaurant (din gospodarie + anexa)

gospodaríeetalón s. f. 1967 Gospodarie model v. statziepilot (din gospodarie + etalon)

gospodaríe s. f. art. gospodaría g.d. art. gospodaríei; pl. gospodaríi art. gospodaríile

gospodaríe s. f. art. gospodaría g.d. art. gospodaríei; pl. gospodaríi art. gospodaríile

GOSPODARÍE s. 1. (inv. shi reg.) namestie. (Are o ~ frumoasa.) 2. v. menaj.

GOSPODARÍE s. v. casa casatorie casnicie menaj.

GOSPODARIE s. 1. (inv. shi reg.) namestie. (Are o ~ frumoasa.) 2. menaj. (Ishi face singura ~.)

gospodarie s. v. CASA. CASATORIE. CASNICIE. MENAJ.