GAÍNA gaini s. f. Specie de pasare domestica crescuta pentru carne shi oua (Gallus domestica); pasare care face parte din aceasta specie; p. restr. femela cocoshului. ◊ Expr. A se culca (odata) cu gainile = a se culca foarte devreme. Canta gaina in casa se zice cand intro casnicie cuvantul hotarator il are femeia. ♦ Compuse: gainasalbatica (sau demunte) = femela cocoshuluidemunte; (Entom.) gainaluiDumnezeu = buburuza. Lat. gallina.

gaina sf [At: TETRAEV. (1574) 241 / V: (reg) ghi~ / P: gai~ / Pl: ~ni / E: lat gallina] 1 Specie de pasare domestica crescuta pentru carne shi oua (Gallus domestica). 2 Pasare care face parte din specia gainilor (1). 3 (Irc) Femela a cocoshului. 4 (Ie) A se culca (o data) cu ~nile A se culca foarte devreme. 5 (Ie) A trai k ~na la moara A trai in belshug. 6 (Ie) Ai canta ~na in casa A fi sub papucul femeii. 7 (Ie) A fi k ~na cu ou A nushi gasi locul. 8 (Ie) A sta (sau a umbla) k o ~ plouata A fi trist descurajat abatut. 9 (Ie) A manca numai picioare de ~ A fi mincinos shi flencar. 10 (Ie) A avea orbul ~nii A nu vedea bine. 11 (Ics) Dea ~a furata Nume al unui joc de copii. 12 (Is) ~ arapoaica sau harapeasca Gaina (1) cu fulgi negri cu picioarele shi pielea tuciurie. 13 (Is) ~ bobosha Gaina (1) cu pene multe shi mari pe picioare shi cu motz. 14 (Is) ~ conciata (sau motzata) Gaina (1) cu motz. 15 (Is) ~ ciorecata Gaina cu pene pe picioare shi fara motz. 16 (Is; med) ~ turceasca Specie de gaina (1). 17 (Is ned) ~ cucuiata Specie de gaina (1). 18 (Is; ned) ~ bolbojata Specie de gaina (1). 19 (Ic) ~salbatica (sau demunte sau depadure sau neagra) Femela cocoshului de munte Si: bibilica. 20 (Ic) ~deapa Lishitza. 21 (Ent; ic) ~naluiDumnezeu Buburuza. 22 (Arg) Palarie. 23 (Ast; pop) CloshcacuPui.

GAÍNA gaini s. f. Specie de pasare domestica crescuta pentru carne shi oua (Gallus domestica); pasare care face parte din aceasta specie; p. restr. femela cocoshului. ◊ Expr. A se culca (odata) cu gainile = a se culca foarte devreme. Canta gaina in casa se zice cand intro casnicie cuvantul hotarator il are femeia. ♦ Compus: gainasalbatica (sau demunte) = femela cocoshuluidemunte. Lat. gallina.

GAÍNA gaini s. f. Pasare domestica de curte din ordinul galinaceelor care se creshte pentru oua shi carne; femela cocoshului. Gainile cotcodaceau in coshtireatza vestind gospodarii k se lumineaza de ziua. CAMILAR TEM. 151. Pe strashina casei gainile cautau chiorish cu pofta spre patulul ashezat in cracile copacului de linga casa. BUJOR S. 29. Pot sa prind sherpele din culcush cum ai prinde dta un pui de gaina din patul. CREANGA P. 122. Gaina care cinta seara nare ou dimineatza se zice despre cineva care face gura multa shi treaba putzina. Gaina batrina face zeama buna. ◊ Expr. A se culca (o data) cu gainile = a se culca foarte devreme. Baba care se culcase o data cu gainele se scula cu noaptean cap. CREANGA P. 6. Se vede k shi aici k shi la Nicoreshti el se culca o data cu gainile. ALECSANDRI T. I 84. A cinta gainan casa se zice cind in casa porunceshte femeia. In casa noastra voi k sa cinte cocoshul iar nu gaina. ISPIRESCU L. 31. Apucase a cinta gaina la casa lui shi cucoshul nu mai avea nici o trecere. CREANGA P. 285. A avea orbul gainilor = a nu vedea bine. A umbla k o gaina beata = a umbla impleticinduse. ◊ Compuse: gainasalbatica sau gainademunte = pasare salbatica ceva mai mica decit gaina domestica ale carei pene seamana cu ale potirnichii avind pete albe pe aripi shi pe coada.

GAÍNA ~i f. Pasare domestica de talie medie cu cioc conic crescuta pentru carne shi oua. * A avea orbul ~ilor a nu vedea bine deslushit (mai ales seara). De rasul ~ilor de nimic; de batjocura. A se culca o data cu ~ile a se culca foarte devreme decuseara. A sta k o ~ (sau curca) plouata a) a fi lipsit de curaj; b) a fi indispus. ~deapa pasare de balta migratoare de talie medie cu penaj negrucenushiu avand un motz alb intre ochi; lishitza. [G.D. gainii] /<lat. gallina

gaina f. pasare din ordinul galinaceelor: gaina buna face pana la 160 oua pe an; fig. gaina plouata fara curaj. [Lat. GALLINA]. V. orb.

gaína f. pl. ĭ (lat. gallina it. cat. sp. gallina pv. galina fr. geline pg. gallinha). Femela cocoshuluĭ o pasare domestica galinacee. K o gaina (maĭ des k o curca) ploŭata umilit rushinat. A te culca cu gainile a te culca foarte devreme. V. faraon shi nadolean.

gaína s. f. g.d. art. gaínii; pl. gaíni

gaína s. f. g.d. art. gaínii; pl. gaíni

GAÍNA s. (ORNIT.; Gallus bankiwa domestica) (reg.) tiuca.

GAÍNA s. v. palarie.

GAINA s. (ORNIT.; Gallus bankiwa domestica) (reg.) tiuk.

gaina s. v. PALARIE.

gaína (gaíni) s. f. 1. Specie de pasare domestica crescuta pentru carne shi oua. 2. Constelatzia Pleiadelor CloshcacuPuiideaur. 3. (Arg.) Palarie. Mr. megl. gal’ina istr. galirę. Lat. gallῑna (Pushcariu 694; CandreaDens. 709; REW 3661; DAR) cf. it. cat. sp. gallina prov. galina fr. géline port. gallinha. Cf. gainatz. Der. gaina vb. (a lincezi; a boli; a se gainatza pasarile); gainar s. m. (vinzator de gaini; paznic la pasarile de curte; uliu pestritz Astur palumbarius; hotz pungash; Arg. jandarm); gainareasa s. f. (femeie care pazeshte pasarile); gainari vb. (a fura a shmangli); gainarie s. f. (ograda; furtishag); gainushe s. f. (gaina mica; CloshcacuPuiideaur; urzica; Tetrao bonasia; nume dat mai multor insecte shi flori); gainutza s. f. (gaina mica; varietate de potirniche Lagopus mutus; pasare Potentilla recta). Pentru semantismul lui gainushe k nume de insecta cf. Bogrea Dacor. IV 815.

jocul gainii moment ritual din ceremonialul nuptzial in Transilvania. Pe o melodie vioaie (hatzegana* hartzag*) socacitza (shefa bucatariei) aduce o gaina fripta shi impodobita care o prezinta nashului spre vanzare. Are loc un dialog versificat (strigaturi*) cu text improvizat cu caracter satiric shi comic. Sin.: a gainii.

ORLAM SLUCEAETSEA I NIJE KUR SPUSKATSEA (OPЛAM CЛYЧAETCЯ И HИЖE KYP CПYCKATЬCЯ) (rus.) vulturilor li se intampla sa zboare mai jos decat gainile Krilov „Orel i kuri”. „Orlam sluceaetsea i nije kur spuskatsea no kuram nikogda da oblak ne podneatsea” („Vulturilor li se intampla sa zboare mai jos decat gainile dar gainile nu se pot ridica niciodata la nori”). Oamenilor superiori li se poate intampla sa fie cateodata mediocri dar mediocrii nu se pot ridica niciodata la nivelul acestora.

GAINA aripata caraitoare chaina corcovitza fulgoasa.

a taia gaina care face ouale de aur expr. a sacrifica o sursa de cashtiguri mici dar constante in sperantza unui cashtig mai mare.

de rasul cucului / curcilor / gainilor / lumii expr. penibil ridicol.

gaina batrana face supa / ciorba / zeama / buna prov. (er.) femeia matura experimentata reprezinta pentru barbatzi partenerul de sex ideal.