frumusetze sf [At: COD. VOR. 111/10 / V: (pop) ~ms~ (Mol) ~tza ~msetza ~ushatza frams~ framseatze framsetza framseatza / Pl: (48) ~tzi (asr) ~tzuri (inv) ~eatze / E: frumos + etze] 1 Manifestare sensibila a frumosului (25). 2 (Ila) De toata ~a Deosebit de frumos. 3 (Ial) Minunat. 4 (Ccr; mpl) Lucru frumos (1). 5 Gest frumos (7). 6 (Urmat de determinari introduse prin pp „de”) Foarte frumos (1). 7 Femeie foarte frumoasa. 8 (Inv; lpl) Farmec (7). 9 (Fam; ie) A sta de ~ A sta degeaba.

FRUMUSÉTZE (2) frumusetzi s. f. 1. Faptul de a fi frumos insushirea a ceea ce este frumos. Nu avea ochi pentru frumusetzea acestei diminetzi. C. PETRESCU C. V. 118. Frumusetzea naturii ma indemna sa ma preumblu inca citva timp shi sa ma arunc iarashi in meditatziile mele. BOLINTINEANU O. 354. ◊ Loc. adj. De toata frumusetzea = foarte frumos minunat. Are acasa un bar de toata frumusetzea. C. PETRESCU C. V. 194. ◊ Expr. O frumusetze (de)... = foarte frumos. Ii fu mila sa rapuie o asha frumsetze de vita. ISPIRESCU U. 45. Este o frumusetze de zi acum cind itzi scriu. EMINESCU N. 101. 2. (Concretizat; mai ales la pl.) Obiect fapta lucru frumos. Ce comoara de frumusetzi doarme ingropata in poeziile poporului nostru! VLAHUTZA O. A. 265. Iubeshte frumusetzile naturii. NEGRUZZI S. I 77. ♦ Lucru situatzie etc. care trezeshte sentimente de incintare shi admiratzie. Acum e o frumusetze afara la cimp. CREANGA O. A. 118. ♦ Femeie frumoasa shi cunoscuta k atare. Una din frumusetzile de pe vremea aceea. Variante: frumsétze (ISPIRESCU U. 45) frumusétza (NEGRUZZI S. I 37) s. f.

FRUMUSÉTZE ~i f. 1) Insushirea de a fi frumos. 2) Ansamblu de calitatzi care desfata privirea sau auzul. [Art. frumusetzea; G.D. frumusetzii] / frumos + suf. ~etze

frumusetze f. 1. calitatea celui frumos; 2. persoana foarte frumoasa: e o frumusetze.

frumsetze sf vz frumusetze

frumusetza sf vz frumusetze

FRUMUSÉTZA s. f. v. frumusetze.

frumsetze f. (poetic) frumusetze: tu ’tzi arzi ochii shi frumsetzea EM.

frumusétza f. pl. ĭ (d. frumos). Calitatea de a fi frumos. Persoana frumoasa lucru frumos: aceasta femeĭe e o frumusetza o frumusetza de gradina e o frumusetza sa vezĭ cum ninge. De toata frumusetza foarte frumos. SHi shétza (Ban. Meh. Buc.). Vechĭ azĭ Trans. frumsetza.

frumusétze s. f. art. frumusétzea g.d. art. frumusétzii; (obiecte fapte) pl. frumusétzi art. frumusétzile

frumusétze s. f. art. frumusétzea g.d. art. frumusétzii; (obiecte fapte) pl. frumusétzi art. frumusétzile

frumusétze (frumsétze) s. f. pl. frumusetzi (frumsetzi) shi frumusetze (frumsetze)

frumusetze tzi.

FRUMUSÉTZE s. 1. mandretze splendoare stralucire (inv. shi reg.) mandrie. (~ peisajului a unei cladiri.) 2. minunatzie minune splendoare (pop. shi fam.) mandretze (Transilv.) mandrenie (prin Ban.) mandrulenie. (O ~ de fata.)

FRUMUSETZE s. 1. mindretze splendoare stralucire (inv. shi reg.) mindrie. (~ peisajului a unei cladiri.) 2. minunatzie minune splendoare (pop. shi fam.) mindretze (Transilv.) mindrenie (prin Ban.) mindrulenie. (O ~ de fata.)

Frumusetze ≠ hidoshenie slutzenie uraciune uratzenie

FRUMUSETZE. Subst. Frumusetze frumos dragalashenie dragalashie (rar) gingashie delicatetze; perfectziune desavirshire sublim grandoare maretzie minune minunatzie stralucire splendoare sclipire. Atractzie fascinatzie farmec vraja incintare; feerie. Gratzie sharm (livr.) nur (pop. shi fam.) vinoncoace finetze; shic; elegantza. Opera de arta capodopera perla (fig.) podoaba (fig.). Frumusetze antica. Femeie frumoasa femeie bine facuta fata frumoasa floare (fig.) nimfa (fig.) zina inger cele trei gratzii gratziile sirena (fig. ). Venus Afrodita. Barbat frumos barbat bine facut FatFrumos Apollo Adonis Narcis. Estetica. Adj. Frumos frumushel (dim.) ghizdav (inv.) dragutz dragalash dragulic (pop.) gigea (fam.) mishto (arg. fam.) gingash minunat admirabil incintator fermecator sharmant (livr.) placut estetic; perfect armonios desavirshit fara egal fara asemanare sublim divin (fig.) celest (poetic) dumnezeiesc (fig.) superb splendid magnific (livr.) picat din cer rupt din soare k in poveshti; maiestuos distins impunator falnic maretz; gratzios delicat fin venust (livr.) cilibiu (inv.) atragator ademenitor atractiv fascinator fascinant seducator rapitor (fig.). Artistic estetic ornamental pitoresc decorativ. Aratos chipesh chipos (pop.) bine (fam.) k o floare k bujorul cu obrajii k piersica (k bujorii) cu buzele k cireasha cu ochii k murele; frumoasa de pica frumoasa coz; k o cadra k din condei mai mare dragul. Vb. A fi frumos a fi dragutz a fi atragator; a fi barbat bine a fi femeie bine; a incinta privirea a bucura ochii; a fermeca a fascina a vraji (fig.). A infrumusetza a impodobi a face sa fie frumos a ornamenta a orna a decora. V. admiratzie arta cochetarie desavirshire gingashie grandoare impodobire lux simpatie superlative.

FORMA BONUM FRAGILE EST (lat.) frumusetzea este un dar trecator Ovidiu „Ars amandi” II 113.

RARAM FACIT MIXTURAM CUM SAPIENTIA FORMA (lat.) rareori intalneshti frumusetzea shi intzelepciunea laolalta Petroniu „Satyricon” 94.