FẮRA prep. conj. I. Prep. 1. (Introduce complemente circumstantziale de mod shi atribute contzinand ideea de excludere) Lipsit de... Om fara necazuri. ♦ (In legatura cu cuvinte care arata cantitatea sau masura indicand cat lipseshte pana la o masura deplina) Este ora zece fara cinci minute. ♦ (In operatzii aritmetice de scadere) Minus mai putzin. Patru fara doi. 2. (Introduce complemente circumstantziale sociative negative) Pot eu sa traiesc shi fara tine. ♦ (Introduce complemente circumstantziale instrumentale negative) A scos cuiele fara cleshte. II. 1 (Urmat de o propozitzie circumstantziala de mod sau de un infinitiv care i tzine locul are valoarea unei negatzii) A ascultat fara sa raspunda nimic. ♦ (Urmat de o propozitzie concesiva sau de un infinitiv care i tzine locul) Deshi nu... cu toate k nu... Fara sa fie desavarshit e multzumitor. 2. (Reg.; dupa negatzie cu sens adversativ) Ci dar. ♦ (Inv.; adverbial) Decat (in) afara de...; exceptand pe... Lat. foras „afara”.

fara [At: COD. VOR. 36/11 / V: far fare (reg) fana (Trs) for / E: ml foras „afara”] 1 pp (Inv; shi ilpp ~ de) (In) afara de... 2 pp (Inv; shi ial) Pe langa... 3 pp (Trs; ilav) Far deaceea (sau deaia) Oricum. 4 av (Irg) Decat. 5 c (Irg; in general in constructzii negative shi in legatura cu „numai”) Decat. 6 c (Inv; in constructzii interogative) Daca nu... K cine eDumnezeu fara Domnul? 7 c (Inv; ilc) ~ k... Decat (numai) k... 8 c (Inv; ial) Exceptand k... 9 pp (Inv; ilc) ~ ce... Pe langa k... 10 c (Inv; ilc) ~ cand... Decat daca... 1112 c (Inv; ilav; ilc) decat... Decat. 13 c (Inv; ilc) ~ decat numai... Decat k... 1415 c (Inv; ilav; ilc) ~ cat ~ cat numai... ~ de numai (cat)... Decat (numai) (k)... 16 pp (Inv; ilav) ~ de cu... Decat cu... 17 c (Irg; dupa negatzie cu sens adversativ; adesea complinit prin „numai”) Ci (1). 18 c (Inv; ilc) ~ de cat Dar. 19 c (Inv; ilc) ~ cat Ci numai. 20 c (Inv; ilc) ~ de numai Insa. 21 c (Ial) Ci (1). 22 c (Urmat de o propozitzie circumstantziala de mod sau de un infinitiv care i tzine locul) Are valoarea unei negatzii A ascultat fara sa spuna nimic. 23 c (Urmat de o propozitzie concesiva sau de un infinitiv care i tzine locul) Deshi nu... Fara sa fie desavarshit e multzumitor 24 pp (Introduce complemente circumstantziale de mod shi atribute contzinand ideea de excludere) Lipsit de... Om fara necazuri. 2526 pp (Inv; iljv) ~ shir Incoerent. 2728 pp (Inv; iljv) ~ cale Nedrept. 29 pp (Pop; ila) ~ (de) capatai Sarac. 30 pp (Ial) Vagabond. 31 pp (Inv; ilav) ~ cuvant (sau ~ de cale) Pe nedrept. 32 (Inv; ilav) ~ rand Necumpatat. 33 pp (Inv; ila) ~ seama Foarte multzi. 34 pp (Inv; ilav) ~ seama Extrem de... 35 pp (Inv; ilav) ~ veste Pe neashteptate. 36 pp (Ilav) Brusc. 37 pp (Inv; ilav) ~ (de) vreme De timpuriu. 38 pp (Inv; ila) ~ (de) minte Nebun. 39 pp (ial) Nesocotit. 40 pp (Inv; ic) ~decinste Necinste. 41 pp (Inv; ic) ~dedumnezeire Necredintza. 42 pp (Inv; ic) ~fund Prapastie. 43 pp (Inv; ic) ~minte Nebunie. 44 pp (Iae) Prostie. 45 pp (Inv; ic) ~moarte Nemurire. 46 pp (Inv; ic) ~omenire (sau ~deomenie) Cruzime. 47 pp (Inv; ic) ~rau Nevinovatzie. 48 pp (Inv; ic) ~veste Nesigurantza. 49 pp (Inv; ic) ~voroava Linishte. 50 pp (Inv; csnp; ic) ~vreme Maturitate. 51 pp (Inv; ilav) ~ nemica Nimic. 52 pp (In legatura cu notziuni care arata cantitatea sau masura) Indica cat lipseshte pana la o masura deplina E zece fara cinci minute. 53 pp (In operatzii aritmetice de scadere) Minus. 54 pp Introduce complementele circumstantziale sociative negative Pot sa traiesc shi fara tine. 55 pp Introduce complemente circumstantziale instrumentale negative A scos cinul fara cleshte. corectata

fắra conj. prep. I 1 (urmat de o prop. circ. de mod sau de un vb. la inf. care i tzine locul; are val. unei negatzii) Gingasha copila ceti ravashul... fara sa verse macar o lacrima (C. NEGR.) 2 (urmat de o prop. conces. sau de un vb. la inf. care i tzine locul) Deshi nu... cu toate k nu... Fara sa fie hotarator argumentul sau a contribuit la lamurirea problemei. 3 (inv. reg.; dupa negatzie; cu sens advers.) Ci dar. Nici ma iubeshti nici ma lashi Farnumai necaz imi faci (POP.). ◊ Loc. conj. (inv.) Fara k... = decat (numai) k... Fara cand... = decat daca... Fara decat numai... = decat k... Fara cat numai... sau fara de numai (cat)... = decat numai (k)... Fara cat = ci numai. 4 (arh.; cu val. adv.; de obicei urmat de „numai”) Decat (in) afara de...; exceptand pe... Altzi boieri mai aproape nu se aflara fara numai Preda Buzescu shi fratesau (BALC.). II prep. (in opoz. cu prep. „cu”; exprima negarea asocierii sau ideea de excludere) 1 Introduce un atribut sau un nume predicativ care exprima caracterizarea prin a) Posesie. Saracenii erau un sat fara popa (SLAV.); b) Contzinut. Pahar fara apa; c) Asociere. Cafea fara zahar. 2 (dupa un subst. vb. sau care are un sens apropiat de al unui vb.) Introduce un atribut care exprima: a) Instrumentul. Pescuitul fara unditza; b) Asocierea. Traiul fara ea devenise de nesuportat. 3 (introduce un circ. de mod) Traira multzi ani fara certuri. 4 (introduce un compl. asociativ neg.) A plecat fara sora lui. 5 (intarit de adv. „numai” „cat”; introduce un circ. de exceptzie) Nu am intalnit niciun copac... fara numai gramezi de ramuri. 6 (introduce un circ. instr. neg.) A scos cuiele fara cleshte. 7 (in constr. cu num. care exprima orele cantitatea sau masura indica lipsa unei partzi pana la masura deplina) Este ora cinci fara zece minute. 8 (in operatzii aritmetice de scadere; leaga doua num.) 10 fara 2 fac 8. 9 Loc.adj. adv. (inv.) Fara cuvant = pe nedrept. Fara (de) cale v. cale. Fara (de) capatai v. capatai. Fara (de) minte v. minte. Fara (de) numar v. numar. Fara (de) rand v. rand. Fara seama v. seama. Fara shir v. shir. Fara (de) veste v. veste. Fara (de) vreme v. vreme. 10 Compuse: (inv.) faradecinste = necinste; faradedumnezeire = necredintza; farafund = prapastie; faraminte = nebunie; faraveste = nesigurantza; faravreme = maturitate; faravoroava = linishte. • / lat. fǒras „afara”.

FẮRA conj. prep. I. 1. (Urmat de o propozitzie circumstantziala de mod sau de un infinitiv care i tzine locul are valoarea unei negatzii) A ascultat fara sa raspunda nimic. ♦ (Urmat de o propozitzie concesiva sau de un infinitiv care i tzine locul) Deshi nu... cu toate k nu... Fara sa fie desavarshit e multzumitor. 2. (Reg.; dupa negatzie cu sens adversativ) Ci dar. ♦ (Inv.; adverbial) Decat (in) afara de...; exceptand pe... II. Prep. 1. (Introduce complemente circumstantziale de mod shi atribute contzinand ideea de excludere) Lipsit de... Om fara necazuri. ♦ (In legatura cu cuvinte care arata cantitatea sau masura indicand cat lipseshte pana la o masura deplina) Este ora zece fara cinci minute. ♦ (In operatzii aritmetice de scadere) Minus mai putzin. Patru fara doi. 2. (Introduce complemente circumstantziale sociative negative) Pot eu sa traiesc shi fara tine. ♦ (Introduce complemente circumstantziale instrumentale negative) A scos cuiele fara cleshte. Lat. foras „afara”.

FẮRA² prep. (Adesea urmat de prep. «de») Exprima lipsa. 1. (Introduce complemente circumstantziale de mod shi atribute; contzine ideea de excludere) Lipsit de... Mineritul fara disciplina inseamna moartea minei. DAVIDOGLU M. 29. Ea a inchis ochii fara nici o vorba fara nici un suspin k un copil cuminte. BART E. 389. Din nebagare de seama shi fara de voia mea am calcat pe coprinsul tau. ISPIRESCU L. 42. ◊ Loc. adj. Fara de lege v. lege. ◊ (Adesea in opozitzie cu prep. «cu») Intre atitea materii scuipate cu indirjire afara cu voie sau fara voie urca shi aurul lichefiat shi zapacit tirit in aceasta incandescenta dezlantzuire. BOGZA TZ. 11. ♦ (In legatura cu cuvinte care arata cantitatea sau masura) Arata cit lipseshte pina la o masura deplina. Un kilogram fara 10 grame. Este ora cinci fara zece minute. ♦ (In operatzii aritmetice de scadere) Minus mai putzin. Patru fara doi fac doi. 2. (Introduce complemente circumstantziale sociative negative) Pot eu sa traiesc shi fara tine. SLAVICI O. I 278. Simtzi k de aci inainte fara dinsa nu va putea trai. ISPIRESCU L. 35. ♦ (Introduce complemente circumstantziale instrumentale negative) A scos cuiele fara cleshte.

FẮRA¹ prep. 1) (exprima un raport privativ indicand lipsa privatziunea excluderea) Lucreaza fara intrerupere. 2) mat. (exprima un raport limitativ indicand operatzia scaderii) Minus. Cinci fara trei. 3) (exprima un raport de insuficientza a unei partzi dintrun intreg) Este ora 12 fara douazeci de minute. /<lat. foras

fara prep. 1. indica o privatziune: fara ajutor; 2. o exceptziune: fara numai. [Lat. FORAS].

fara prep. (lat. fŏras afara [cu mishcare] d. *fŏra shi fŏres usha care corespunde cu vgr. thýra got. daur engl. door germ. thor shi thüre vsl. dvorŭ [V. dvera firida vornic]; it. fuori fuora afara: pv. foras vfr. fuers nfr. fors hors sp. fuera pg. fora. V. afara). Lipsit de: plec fara tine fara saĭ spun. Prematur inainte de timp: a muri fara de vreme. Fara dor shi poate (V. dor 2). Fara (de) veste subit de odata: un atac fara (de) veste. Fara cit fara numaĭ (Vechĭ Trans.) de cit numaĭ afara de: n’a adus nimic fara cit (saŭ fara numaĭ) nishte lemne sa nu te inchinĭ nimanuĭ fara cit (saŭ fara numaĭ) Tataluĭ. SHi fara de: numere sotz orĭ fara de sotz (pareche orĭ nepareche) om fara de lege (criminal). SHi far’de: plec far’de frica.

fắra prep.

fara prep. conjctz.

FARA adv. 1. (inv.) bez. (A dat tributul ~ plocon.) 2. v. minus.

FARA adv. prep. 1. adv. (inv.) bez. (A dat tributul ~ plocon.) 2. prep. minus. (5 ~ 3.)

fắra prep. 1. Lipsit de. 2. In afara de fara a tzine seama. 3. (Conj.) Ci dar. Var. far’. Mr. fara megl. far fǫr fara istr. far de. Lat. fŏrās (Pushcariu 581; CandreaDens. 549; REW 3431; DAR); cf. vegl. fure it. fuora fuori prov. for(a)s v. fr. fors (fr. hors) sp. fuera port. foras. Var. far ar putea reprezenta lat. foris. Cf. shi afara. Intra in compunerea anumitor cuvinte k fararelege s. f. (nelegiuire) format pe baza sl. bezakonije; faralegi vb. (inv. a comite un sacrilegiu sau o nelegiuire).

fara adv. (reg.; inv.) Numai decat: „Apoi fara aicea o perit vara tatarii” (Papahagi 1925: 312; Borsha). Lat. foras „afara” (Scriban SHaineanu; Pushcariu CDDE DA cf. DER; DEX MDA) < *fora fores „usha” (Scriban).