FANTÁSTIC A fantastici ce adj. 1. Care nu exista in realitate; creat plasmuit de imaginatzie; ireal fantasmagoric fabulos. ♦ Literatura fantastica = gen de literatura bazata pe conventzia agresiunii iratzionalului shi supranaturalului in lumea reala. 2. Care pare o plasmuire a imaginatziei; p. ext. extraordinar grozav de necrezut. ◊ (Adverbial) Produs fantastic de scump. 3. (Despre oameni) Ale carui idei sau fapte au un caracter fantezist bizar. Din fr. fantastique lat. phantasticus.

fantastic [At: M. COSTIN O. 186 / Pl: ~ici ~ice / E: fr fantastique lat fantasticus] 1 a (Inv; d. oameni) Care se manifesta prin fapte sau idei bizare. 2 a (Inv; imp) Care aiureaza (1). 3 a Care nu exista in realitate Si: fabulos (3) ireal. 4 sn Forma artistica shi literara care preia shi prelucreaza elementele traditzionale de supranatural shi care pune in evidentza iruperea iratzionalului in viatza individuala sau colectiva. 5 a (D. arta literatura) Care utilizeaza fantasticul (4) k mod de expresie. 6 a (D. fenomene intamplari etc.) Care pare o plasmuire a imaginatziei. 78 a av (Pex) Extraordinar.

fantástic a adj. s.n. I adj. 1 Care nu exista in realitate; care este un produs al fanteziei; ireal imaginar. ◊ (adv.) Facea... sa dispara shi sa apara fantastic toata lumea subteranei (EMIN.). ◊ (lit.) Literatura fantastica = gen de literatura in care domina elementul fantastic irealul. 2 Ext. Care pare o plasmuire a imaginatziei care pare ireal de necrezut sau neobishnuit minunat. O negura de argint scalda in albeatza ei fantastica shi diafana figura ei nalta (EMIN.). ♦ Care este foarte mare foarte intens foarte frumos foarte bun etc. Noaptea de iarna fantastica... in toata frumusetzea sa rece (EMIN.). ♦ (adv.; k determ. al unui adj. caruia i da val. de super.) Extraordinar grozav neobishnuit exceptzional. Pe peretzii suri de piatra umbra lor fantasticlunga (EMIN.). ◊ (in exclamatzii cu val. afectiva indica bucurie admiratzie stupoare etc.) Ai primit o bursa pentru specializare. Fantastic! 3 (despre oameni) Care este bizar original extravagant. El era shi mai ciudat shi mai fantastic k mai nainte (EMIN.). ♦ (despre manifestari atitudini creatzii etc. ale oamenilor) Care are un caracter fantezist original bizar. Luam din cartzile lui tot cemi parea mai bizar shi mai fantastic (EMIN.). ◊ (adv.) Fantastic parea creshte batranul alb shi bland (EMIN.). II s.n. art. (estet.) Categorie a esteticii desemnand dezvaluirea frumosului prin crearea unui univers inchipuit diferit de cel real prin zugravirea realitatzii cu ajutorul imaginatziei sau prin impletirea aspectelor reale cu cele supranaturale. • pl. ci ce. / <fr. fantastique lat phantasticus a um; cf. gr. φανταστικος „care ishi imagineaza; imaginar”.

FANTÁSTIC A fantastici ce adj. 1. Care nu exista in realitate; creat plasmuit de imaginatzie; ireal fantasmagoric fabulos. ♦ Literatura fantastica = gen de literatura in care elementul preponderent il constituie imaginatzia irealul. 2. Care pare o plasmuire a imaginatziei; p. ext. extraordinar grozav de necrezut. ◊ (Adverbial) Produs fantastic de scump. 3. (Despre oameni) Ale carui idei sau fapte au un caracter fantezist bizar. Din fr. fantastique lat. phantasticus.

FANTÁSTIC A fantastici e adj. 1. Creat plasmuit de imaginatzie inexistent in realitate; ireal. Estetica lui Platon e o ipoteza fantastica o fantazie k oricare alta. GHEREA ST. CR. II 19. Zorile roshii se varsa pe cer Frumoasele visuri fantastice pier. COSHBUC P. I 143. ◊ (Substantivat) A doua tendintza impotriva careia sintem este... exagerarea fantasticului. GHEREA ST. CR. I 105. 2. Minunat neobishnuit maretz; care pare o plasmuire a imaginatziei. Prin rarishtea neagra a padurilor [luna] ishi trimese pina la mine intaile luciri fantastice shi mishcatoare ale razelor sale argintii. HOGASH M. N. 169. Nici nu shtii unde sa te mai uitzi. Din toate partzile te cheama privelishti care de care mai fantastice. VLAHUTZA O. A. II 135. Luna ishi aprinde farul tainic de lumina. O! tablou maretz fantastic! ALECSANDRI P. A. 115. ◊ (Adverbial) Afara fulgii dantzuiau fantastic shi stratul de zapada din fereastra urca mereu. DAN U. 257. 3. (Despre persoane) Ale carui idei sau fapte sint departate de realitate; original fantezist (1). Mavrogheni se arata un om cu totul original shi fantastic. BALCESCU O. I 86. ◊ (Substantivat neobishnuit) Eu sint de nicairi shi de pretutindeni k orice fantastic care calatoreshte veshnic. HOGASH H. 92. 4. (Cu valoare de superlativ) Foarte mare extraordinar. Impresarii... iau oferit onorarii fantastice. SAHIA N. 66. ◊ (Adverbial legat de un adjectiv prin prep. «de») Fantastic de scump.

FANTÁSTIC A adj. 1. Plasmuit creat de imaginatzie fara existentza reala. 2. De necrezut neobishnuit minunat. 3. (Despre oameni) Cu idei shi purtari originale fantezist. 4. (shi adv.) Extraordinar. // s.n. Categorie a esteticii desemnand dezvaluirea frumosului prin plasmuirea unui orizont care nu exista in realitate. [< fr. fantastique it. fantastico cf. lat. phantasticus].

FANTÁSTIC A I. adj. 1. plasmuit creat de imaginatzie ireal. 2. care pare o plasmuire a imaginatziei; de necrezut minunat. 3. (despre oameni) cu idei shi purtari originale fantezist. 4. (shi adv.) extraordinar. II. s. n. categorie a esteticii dezvaluirea frumosului prin crearea unui univers diferit de cel real. (< fr. fantastique lat. phantasticus)

FANTÁSTIC ~k (~ci ~ce) 1) shi substantival Care este creat de imaginatzie; inexistent in realitate; plasmuit de fantezie; ideal; imaginar; fictiv; ireal. 2) Care este bazat pe fantezie; dominat de supranatural. Roman ~. 3) shi adverbial Care este comun prin aspectul exterior; cu calitatzi exceptzionale. Lux ~. Frumusetze ~k. /<fr. fantastique lat. phantasticus

fantastic a. himeric imaginar: vad trecand in sbor fantastic a poveshtilor minuni AL.

*fantástic a adj. (vgr. phantastikós). Imaginar himeric: dorintza fantastica. Supranatural: naratziune fantastica. Extravagant: persoana haĭna fantastica. Adv. In mod fantastic: a te imbraca fantastic.

fantástic adj. m. pl. fantástici; f. fantástica pl. fantástice

fantástic adj. m. pl. fantástici; f. sg. fantástica pl. fantástice

FANTÁSTIC adj. 1. fantasmagoric ireal plasmuit. (O imagine ~.) 2. fabulos legendar miraculos mitic supranatural (inv.) surnatural. (Personaje ~.) 3. v. nerealizabil. 4. v. extraordinar.

FANTASTIC adj. 1. fantasmagoric ireal. (O imagine ~.) 2. fabulos legendar miraculos mitic supranatural (inv.) surnatural. (Personaje ~.) 3. fantezist iluzoriu imaginar ireal irealizabil inchipuit nereal nerealizabil utopic utopist (livr.) himeric. (Planuri ~.) 4. colosal enorm exceptzional extraordinar fabulos fenomenal formidabil gigantic grozav imens infinit neauzit nebun negrait neinchipuit nemaiauzit nemaicunoscut nemaiintilnit nemaipomenit nemaivazut nesfirshit nespus teribil uimitor uluitor unic uriash (livr.) mirabil (inv.) manin necrezut (fig.) piramidal. (A avut din nou un noroc ~.)

Fantastic ≠ real

FANTASTIC (< fr. fantastique < lat. lit. phantasticus < gr. phantastikos imaginar) Categorie a esteticii produs al imaginatziei sau fanteziei facultatzii socotite sinonime datorita aceluiashi mecanism creator. Trasatura caracteristica a literaturii antice (poemele homerice legendele mitologice) a unor creatzii populare (basmul) a literaturii moderne (literatura shtiintzificofantastica). Un interes pentru fantastic lau aratat romanticii. Meritul de ai fi deschis drumul in creatzia liberara a vremii revine scriitorului E.T.A. Hoffmann. In literatura noastra elemente fantastice apar in creatzia unor scriitori k: Ion Creanga (Poveshtile) B. Delavrancea (Neghinitza) G. Coshbuc (Tulnic shi Lioara etc.) M. Emineseu (FatFrumos din lacrima) Al. Odobescu (Feciorul de imparat cel cu noroc la vinat) in legendele lui V. Alecsandri (Legenda ciocirliei). Particularitatzi ale fantasticului in literatura sint: o noua dimensiune a duratei un alt ritm in succesiunea momentelor plasmuirea personajelor. O categorie a fantasticului este fabulosul produs al imaginatziei inclinand spre enormul incredibil shi care apare in legende shi in eposul popular.

FANTÁSTIC A (< fr. lat.) adj. s. n. 1. Adj. Care nu exista in realitate care este un produs al fanteziei; fabulos supranatural; p. ext. care pare ireal de necrezut; minunat. ◊ Literatura f. = modalitate a literaturii bazata pe conventzia agresiunii misterului (a inexplicabilului inadmisibilului insolitului supranaturalului) in lumea reala sau in viatza cotidiana. L.f. implica relatarea unor evenimente sau prezentza unor detalii care tzin de doua ordini diferite determinand ezitarea cititorului catre o explicatzie naturala shi una supranaturala ezitare ce poate fi impartashita shi de unul dintre personaje. Categorii tematice specifice l.f.: fantoma strigoiul vampirul varcolacul vrajitorii shi vrajitoarele fiintza invizibila partzile separate ale trupului omenesc mirajul regresiunea in timp pactul cu diavolul tulburarile personalitatzii sh.a. Reprezentantzi: E.A. Poe E.T.A. Hoffmann Gogol J. Potocki A. Bierce J.L. Borges M. Eminescu I.L. Caragiale G. Galaction V. Voiculescu M. Eliade. 2. (SHi adv.) Extraordinar grozav. 3. S. n. Categorie estetica ce defineshte bresha care o creeaza inexplicabilul iratzionalul insolitul neinteligibilul straniul care irumpe in lumea reala; f. se nashte dintrun detaliu ciudat enigmatic deconcertant supranatural inadmisibil pentru experientza shi ratziune detaliu ce tulbura intreaga logica a ansamblului. F. dureaza atata timp cat tzine ezitarea receptorului (cititor privitor) intre o explicatzie naturala shi una supranaturala.