extractzie sf [At: HELIADE A. 81/2 / V: (rar) ~iune (inv) est~ (ivr) estractziune / Pl: ~i / E: fr extraction] 18 Extragere (18). 9 (Liv) Origine provenientza (mai ales sociala).

EXTRÁCTZIE extractzii s. f. 1. Extragere. Extractzia shi prelucrarea minereurilor. ▭ Datorita ajutorului sovietic tzara noastra a putut sa creeze ramuri industriale noi producind astazi utilaje complicate pentru extractzia shi prelucrarea petrolului. SCINTEIA 1954 nr. 2871. ♦ Scoatere a unei masele sau a unui dinte. 2. (Frantzuzism) Origine provenientza. (Atestat in forma estractzie) De la gindul de a stirpi cuvintele de estractzie straina am agiuns a schimba tot glosarul ( = vocabularul). RUSSO S. 69. Varianta: (invechit) estráctzie s. f.

EXTRÁCTZIE s.f. 1. Scoatere afara extragere; (spec.) scoaterea unui dinte a unei masele. 2. (Rar) Origine provenientza. [Gen. iei var. extractziune s.f. / < fr. extraction lat. extractio].

EXTRÁCTZIE s. f. 1. extragere; scoatere a unui dinte a unei masele. 2. (chim.) separare a unui component dintrun amestec. 3. origine provenientza. (< fr. extraction lat. extractio)

EXTRÁCTZIE ~i f. 1) Proces operatzie de extragere (a minereurilor). 2) chim. Operatzie de separare a unui component dintrun amestec. 3) Extragere a unui dinte sau a unui corp strain din organism. [G.D. extractziei; Sil. extractzie] /<fr. extraction

estractzie sf vz extractzie

estractziune sf vz extractzie

extractziune sf vz extractzie

EXTRACTZIÚNE s.f. v. extractzie.

forájextráctzie s. n. (ind.) Foraj combinat cu extractzie ◊ „La schela tzicleni din cadrul Trustului de forajextractzie Tg. Jiu [...]” Sc. 28 VIII 66 p. 1 (din foraj + extractzie)

extractzi(un)e f. 1. actziunea de a extrage: extractziunea huilei; 2. fig. origina: de obscura extractziune.

*extractziúne f. (lat. extráctio ónis. V. tractziune). Actziunea de a extrage. Aritm. Operatziune p. gasirea radaciniĭ unuĭ numar. SHi áctzie.

extráctzie (tzie) s. f. art. extráctzia (tzia) g.d. art. extráctziei; pl. extráctzii art. extráctziile (tzii)

extráctzie s. f. (sil. tzie) art. extráctzia (sil. tzia) g.d. art. extráctziei; pl. extráctzii art. extráctziile (sil. tzii)

extractzie

EXTRÁCTZIE s. extragere scoatere. (~ unui dinte.)

EXTRÁCTZIE s. v. nashtere obarshie origine provenientza.

EXTRACTZIE s. extragere scoatere. (~ unui dinte.)

extractzie s. v. NASHTERE. OBIRSHIE. ORIGINE. PROVENIENTZA.

EXTRÁCTZIE (< fr. germ.) s. f. 1. Operatzie de aducere la suprafatza a minereului a materialelor shi a personalului prin putzurile unei mine realizata cu ajutorul unor instalatzii shi mashini speciale de ridicat. ◊ E. bietajata (realizata prin doua putzuri fiecare asigurand transportul pe jumatate din adancimea minei). Instalatzie de e. = ansamblu de constructzii utilaje shi echipament care serveshte la transportul materialului excavat in subteran al utilajelor destinate operatziilor miniere shi al personalului intre diferite orizonturi ale minei shi suprafatza. Mashina de e. = mashina de ridicat care pune in mishcare vasele de extractzie (colivii skipuri etc.) destinate transportului intre interiorul minei shi suprafatza. 3. (CHIM.) Operatzie de separare a unuia sau a mai multor fluide (ex. tzitzei gaze naturale) din zacaminte. 4. (FIZ.) Energie de e. = energie necesara pentru scoaterea unui electron dintrun metal; lucru mecanic de extractzie. 5. (MED.) Indepartare a unui corp strain patruns in organism (ex. o schija). Se mai foloseshte shi in sensul de extirpare (ex. e. unui dinte).