EXCÉNTRIC A excentrici ce adj. s. n. I. Adj. 1. Care iese din limitele obishnuitului; original; neobishnuit ciudat bizar extravagant. 2. (Mat.; despre un punct) Care se afla in afara centrului unei figuri; (la pl.; despre figuri geometrice piese etc.) care nu au un centru comun. II. S. n. Organ de mashina in forma de disc fixat pe un arbore rotativ shi servind la transformarea mishcarii circulare in mishcare rectilinie shi invers. Din fr. excentrique.

excentric ~a [At: VASICI M. II 169/10 / V: (inv) esc~ (ivr) ecc~ / P: excen~ / Pl: ~ici ~ice / E: fr excentrique it eccentrico lat excentricus] 12 av a (Intrun mod) care iese din limitele obishnuitului Si: bizar ciudat neobishnuit extravagant (12). 3 smf (Rar) Persoana excentrica (2). 4 a (D. un punct o piesa de mashina etc.) Care se afla la o oarecare distantza de centrul unei figuri geometrice sau al unui corp. 5 a (Lpl; d. figuri geometrice; ioc concentric) Care nu au centru comun. 6 a (Ivr; d. cartiere terenuri) Periferic. 7 sn Organ de mashina in forma de disc fixat pe un arbore rotativ care serveshte la transformarea mishcarii circulare in mishcare rectilinie shi invers.

EXCÉNTRIC A excentrici ce adj. s. n. I. Adj. 1. Care iese din limitele obishnuitului foarte original; neobishnuit ciudat bizar extravagant. 2. (Mat.; despre un punct) Care se afla in afara centrului unei figuri; (la pl.; despre figuri geometrice piese etc.) care nu au centru comun. II. S. n. Organ de mashina in forma de disc fixat pe un arbore rotativ shi servind la transformarea mishcarii circulare in mishcare rectilinie shi invers. Din fr. excentrique.

EXCÉNTRIC² A excentrici e adj. 1. (Despre persoane shi lucruri) Care iese din limitele obishnuitului foarte original; neobishnuit ciudat; extravagant fistichiu. Vaduva lui care traieshte sanatoasa shi frumoasa shi tot... excentrica este soacra mea. CARAGIALE T. II 208. 2. (Geom.; despre un punct) Care nu se afla in centrul unei figuri; (numai la pl. despre figuri geometrice; in opozitzie cu concentric) care nu au centru comun. Cercuri excentrice.

EXCÉNTRIC A adj. 1. (Geom.; despre un punct) Situat departe de centru care nu se gaseshte in centrul unei figuri; (despre figuri geometrice) care nu au un centru comun. 2. Neobishnuit deosebit de original; extravagant. // s.n. Organ de mashina format dintrun disc fixat pe un arbore rotativ shi a carui axa nu este in centru servind la transformarea mishcarii circulare in mishcare rectilinie shi invers. [< fr. excentrique cf. lat. ex afara de centrum centru].

EXCÉNTRIC A I. adj. 1. (mat.; despre un punct) situat in afara centrului; (despre figuri geometrice) fara un centru comun. 2. neobishnuit foarte original; extravagant bizar. II. s. n. organ de mashina format dintrun disc fixat pe un arbore rotativ shi a carui axa nu este in centru servind la transformarea mishcarii de rotatzie in mishcare rectilinie alternativa shi invers. (< fr. excentrique)

EXCÉNTRIC¹ ~k (~ci ~ce) 1) (despre puncte geometrice) Care este situat in afara centrului unei figuri. 2) (despre figuri geometrice piese etc.) Care au centre diferite. 3) fig. (despre persoane shi despre manifestarile lor) Care depasheshte bunul simtz; ieshit din comun; extravagant; neobishnuit. [Sil. excentric] /<fr. excentrique

excentric a. 1. departat de centru: cartier excentric; 2. fig. cu totul neobishnuit bizar: om excentric.

*excéntric a adj. (mlat. excentricus. V. central concentric). Se zice despre cercurile care deshis bagate unu intr’altu n’aŭ acelashĭ centru. Departat de centru lateral: cartier excentric. Fig. Bizar straniŭ curios original: purtare excentrica. S. n. pl. e. Mec. Pĭesa destinata sa transforme o mishcare de rotatziune continua intr’o mishcare rectilinie alternativa. Adv. In mod excentric.

eccéntric ~a a av smf vz excentric

escentric ~a a av smf vz excentric

excéntric¹ adj. m. pl. excéntrici; f. excéntrica pl. excéntrice

excéntric adj. m. pl. excéntrici; f. sg. excéntrica pl. excéntrice

excentric (pr. csce)

EXCÉNTRIC adj. v. neobishnuit.

EXCENTRIC adj. bizar ciudat curios extravagant fantasmagoric fantezist inexplicabil insolit nastrushnic neobishnuit original paradoxal singular straniu (livr.) abracadabrant (rar) strain (pop.) pidosnic pocit poznash (Mold.) deshantzat (Transilv. Ban. shi Olt.) shod (inv.) ciudos (grecism inv.) paraxin (fam.) sanchiu (fam. fig.) fistichiu intors sucit trasnit. (Ce chestie ~!)

Excentric ≠ concentric