FISTICHÍU, -ÍE, fistichii, adj. 1. (Înv.) De culoarea fisticului (2); verde-gălbui. 2. (Pop. și fam.) Fig. Curios, ciudat; extravagant. – Din tc. fıstıkî.

fistichiu, ~ie a [At: ALECSANDRI, T. 118 / Pl: ~ii / E: tc fistikî] 1 De culoarea fisticului (2), verde-gălbui. 2 (Fig; fam) Curios. 3 (Fig; fam) Ciudat. 4 (Fig; fam) Extravagant.

FISTICHÍU, -ÍE, fistichii, adj. 1. (Înv.) De culoarea fisticului (2); verde-gălbui. 2. Fig. Curios, ciudat; extravagant. – Din tc. fıstıkî.

FISTICHÍU, -ÍE, fistichii, adj. 1. (Învechit) De culoarea fisticului², verde-gălbui. 2. Fig. Ciudat, curios, extravagant. Gust fistichiu. ▭ Fistichii sînt cărările matale. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. II 132.

FISTICHÍU ~e (~i) înv. 1) Care este de culoarea fisticului; verde-gălbui. 2) fig. Care iese din comun. /<turc. fistiki

fistichiu a. 1. de coloarea fisticului, verde bătând în galben; 2. fig. ciudat, baroc: gust fistichiu. [Turc. FYSTYKY].

fistichíŭ, -íe adj. (d. fistic; turc. fystiky). Vest. De coloarea fisticuluĭ, verde gălbuĭ. Fig. Gust fistichiŭ, gust ridicul, baroc. Adv. Îmbrăcat fistichiŭ. V. pembiŭ.

+fistichiu² (pop., fam.) adv. (a se îmbrăca ~)

fistichíu (pop., fam.) adj. m., f. fistichíe; pl. m. și f. fistichíi

fistichíu adj. m., f. fistichíe; pl. m. și f. fistichíi

fistichiu

FISTICHÍU adj. v. bizar, ciudat, curios, excentric, extravagant, fantasmagoric, fantezist, inexplicabil, insolit, năstrușnic, neobișnuit, original, paradoxal, singular, straniu.

fistichiu adj. v. BIZAR. CIUDAT. CURIOS. EXCENTRlC. EXTRAVAGANT. FANTASMAGORIC. FANTEZIST. INEXPLICABIL. INSOLIT. NĂSTRUȘNIC. NEOBIȘNUIT. ORIGINAL. PARADOXAL. SINGULAR. STRANIU.