opțiuni
  • info

12 definiții pentru dumnezeiesc

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DUMNEZEIÉSC, -IÁSCĂ, dumnezeiești, adj. 1. Al lui Dumnezeu, privitor la Dumnezeu; divin. 2. Fig. Minunat, superb, splendid. [Pr.: -ze-iesc] – Dumnezeu + suf. -esc.

DUMNEZEIÉSC, -IÁSCĂ, dumnezeiești, adj. 1. Al lui Dumnezeu, privitor la Dumnezeu; divin. 2. Fig. Minunat, superb, splendid. [Pr.: -ze-iesc] – Dumnezeu + suf. -esc.

DUMNEZEIÉSC, -IÁSCĂ, dumnezeiești, adj. 1. Minunat, superb, splendid. Dar Eminescu nu cuprinse tot în stihurile lui dumnezeiești. BENIUC, V. 28. Vezi un chip dumnezeiesc într-o femeie La care eu nu găsesc decît însușiri de rînd. CAMIL PETRESCU, T. III 450. 2. (Bis.) Al lui dumnezeu (1); divin. ◊ Lăcaș dumnezeiesc = biserică. [Iașii] cu toate strălucitele-i lăcașuri dumnezeiești, rămăsese o așezare a orientului. SADOVEANU, Z. C. 79.

DUMNEZEIÉSC ~iáscă (~iéști) 1) Care este considerat ca provenind de la Dumnezeu; divin 2) fig. Care se caracterizează printr-un înalt grad de desăvârșire într-o ierarhie de valori. 3) fig. Care este uimitor de frumos; splendid; celest. [Sil. -ze-iesc] /Dumnezeu + suf. ~esc

1) dumnezeĭésc, -ĭáscă adj. Divin, de la Dumnezeŭ.

dumnezeesc a. relativ la Dumnezeu, divin.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

dumnezeiésc adj. m., f. dumnezeiáscă; pl. m. și f. dumnezeiéști

dumnezeiésc adj. m., f. dumnezeiáscă; pl. m. și f. dumnezeiéști

dumnezeiesc, -zeiască.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DUMNEZEIÉSC adj. (BIS.) 1. v. divin. 2. v. providențial.

DUMNEZEIÉSC adj. v. minunat, splendid, superb.

DUMNEZEIESC adj. (BIS.) 1. ceresc, divin, sfînt, (livr.) celest, (rar) îndumnezeit, zeiesc, (pop.) sînt, (înv.) minunat, preaînalt. (Pronia ~.) 2. ceresc, divin, providențial. (Dar ~.)

dumnezeiesc adj. v. MINUNAT. SPLENDID. SUPERB.

Intrare: dumnezeiesc
dumnezeiesc adjectiv
adjectiv (A84)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dumnezeiesc
  • dumnezeiescul
  • dumnezeiescu‑
  • dumnezeiască
  • dumnezeiasca
plural
  • dumnezeiești
  • dumnezeieștii
  • dumnezeiești
  • dumnezeieștile
genitiv-dativ singular
  • dumnezeiesc
  • dumnezeiescului
  • dumnezeiești
  • dumnezeieștii
plural
  • dumnezeiești
  • dumnezeieștilor
  • dumnezeiești
  • dumnezeieștilor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dumnezeiesc, dumnezeiascăadjectiv

  • 1. Al lui Dumnezeu, privitor la Dumnezeu. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: divin
    • 1.1. Lăcaș dumnezeiesc = biserică. DLRLC
      sinonime: biserică
      • format_quote [Iașii] cu toate strălucitele-i lăcașuri dumnezeiești, rămăsese o așezare a orientului. SADOVEANU, Z. C. 79. DLRLC
  • 2. figurat Minunat, splendid, superb. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: minunat splendid superb
    • format_quote Dar Eminescu nu cuprinse tot în stihurile lui dumnezeiești. BENIUC, V. 28. DLRLC
    • format_quote Vezi un chip dumnezeiesc într-o femeie La care eu nu găsesc decît însușiri de rînd. CAMIL PETRESCU, T. III 450. DLRLC
etimologie:
  • Dumnezeu + sufix -esc. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.