DÚCE¹ duc vb. III. I. Tranz. 1. A transporta ceva sau pe cineva intrun anumit loc a lua ceva sau pe cineva dintrun loc shi al pune intraltul. ◊ Expr. A duce (pe cineva) la groapa = a conduce un mort la locul de inmormantare. 2. A lua pe cineva cu sine spre al conduce al indruma al introduce undeva; a conduce. ◊ Expr. A duce (pe cineva) cu vorba (sau cu minciuna) = ai promite (cuiva) mereu ceva amanand indeplinirea promisiunii; a inshela (pe cineva) facandui promisiuni mincinoase. (Fam.) A duce (pe cineva) cu zaharelul (sau de nas cu cobza cu preshul) = a inshela a amagi (cu promisiuni mincinoase). A se lasa dus de ganduri (de visare etc.) = a se lasa cuprins copleshit de ganduri. Al duce pe cineva gandul (sau mintea capul) la ceva = ai veni cuiva ceva in minte; a se pricepe (sa faca ceva); a face ceva. ♦ Intranz. (Despre un drum) A conduce sau a ajunge intrun anumit loc a da in... ♦ Intranz. Fig. A avea drept rezultat. 3. A deplasa pentru a apropia de cineva sau ceva; p. ext. a apropia de cineva sau ceva. Duce lingura la gura. 4. A transmite veshti vorbe raspunsuri salutari etc. 5. Ashi petrece viatza zilele etc. intrun anumit fel; a trai. ◊ Expr. A o duce in... = a nu mai inceta cu... a o tzine in... A nu o (mai) duce (mult) = a nu mai avea mult de trait a fi pe moarte. 6. A indura a suporta a rabda a suferi. ◊ Expr. A duce grija (cuiva sau a ceva) = a) a fi ingrijorat sa nu (i) se intample ceva rau; b) a se interesa a se ocupa indeaproape (de cineva sau de ceva). A(i) duce dorul = a) ai fi dor de cineva; b) a fi dornic de ceva a simtzi lipsa unui lucru. 7. A purta razboaie lupte tratative etc. 8. A depune a presta o munca. ◊ Expr. A (o) duce la capat (sau la indeplinire la bun sfarshit) = a indeplini (in bune conditzii) ceva. 9. A trage a trasa linii. II. Refl. 1. A merge a se deplasa a se mishca a pleca undeva sau catre cineva. ◊ Expr. A se duce drept (sau intrun suflet glontz pushca intins) = a merge undeva repede fara ocol. (Pop.) A se duce dupa cineva = a se marita. A se tot duce = a merge fara incetare. A se duce cu Dumnezeu (sau in plata in shtirea lui Dumnezeu in plata Domnului) = a merge unde vrea unde poate oriunde. A se duce de rapa = a se prapadi a se distruge; a se cheltui; a decadea. Dutencolo! = exclamatzie prin care se exprima neincrederea fatza de ceea ce spune cineva. (In imprecatzii) Dute (sau ducase) dracului! (Substantivat) Dutevino = mishcare continua (shi intensa) incoace shi incolo. (Pop.) Ducase pe pustii = a) dracul; b) epilepsie. ♦ A colinda a cutreiera (fara tzinta). ♦ A pluti pe apa sau a zbura in aer. 2. (Despre veshti zvonuri etc.) A se raspandi a se imprashtia. 3. Fig. A trece; a disparea. 4. A muri; a se sfarshi. III. Intranz. A rezista la... Lat. ducere.

VENÍ vin vb. IV. Intranz. 1. A se deplasa inspre persoana care vorbeshte sau despre care se vorbeshte; a se apropia de un loc de o ashezare; p. ext. a merge a trece pe langa sau printrun anumit loc. ◊ Expr. Dutevino subst. = mishcare circulatzie intensa neintrerupta shi in ambele sensuri. Vinoncoace subst. = a) farmec dragalashenie atractzie irezistibila; b) (rar) ademenire ispita pacat. ♦ A merge impreuna cu cineva sau in urma cuiva. ◊ Expr. (Pop.) A veni dupa cineva = a se casatori cu cineva. ♦ A intra (in locul in spatziul unde se afla vorbitorul). ◊ Expr. (Pop.) A veni in slujba = a se angaja a intra in slujba cuiva. ♦ (Despre ape) A curge (la vale); a inunda a se revarsa. ◊ Expr. (Pop.) A veni mare = ashi ridica mult nivelul a se umfla a creshte a se revarsa. ♦ A se deplasa la suprafatza apei dintrun punct mai indepartat catre unul mai apropiat. ♦ A merge a se deplasa a zbura prin aer dintrun punct mai indepartat catre unul mai apropiat. ♦ A navali asupra sau impotriva cuiva. 2. A sosi a ajunge undeva sau la cineva (pornind dintrun punct anumit). ◊ Expr. A veni pe lume = a se nashte. ♦ (Despre obiecte) A fi adus trimis expediat de cineva de undeva. ♦ (Despre publicatzii) A sosi periodic undeva a fi difuzat. ♦ (Despre zgomote cuvinte mirosuri etc.) A ajunge (pana) la persoana care vorbeshte sau la fiintza despre care se vorbeshte ori intrun loc determinat. 3. A se duce in vizita (sau in treacat) la cineva sau undeva a trece pe la cineva; a se prezenta; p. ext. a aparea a se ivi. ◊ Expr. Ai veni (cuiva) lacrimile = a plange sau a fi gata sa planga. Ai veni (cuiva) in (sau prin) minte (sau cap) = a se gandi dintrodata la ceva ashi aminti de ceva. Cei vine cuiva pe limba = ce exprima cineva spontan shi fara discernamant intrun moment de surescitare. Cum (sau ce) i vine cuiva la gura = cu termeni ireverentzioshi cu insulte. 4. A urma dupa altcineva sau dupa altceva; a succeda. ◊ Expr. Anul (sau luna saptamana etc.) ce vine = anul (sau luna saptamana etc.) care urmeaza imediat dupa cea in curs. ♦ A urma in grad sau in rang dupa...; a fi situat pe o anumita treapta intro ierarhie dupa... 5. Ashi avea originea; a proveni a purcede; a izvori; a se trage (din...); a deriva. ♦ A decurge (k o consecintza). 6. A sosi in locul unde trebuie sa se afle unde se cuvine sa fie unde este ashteptat. ◊ Expr. (Asha sau acum) mai vii deacasa = incepi sa intzelegi sa fii mai conciliant mai ingaduitor. Ai veni mintea la cap (sau la loc) = a se potoli a se cumintzi. Ai veni inima la loc sau ashi veni in fire = a se calma a se linishti. Ai veni (cuiva) numele = a muri (undeva departe). (In imprecatzii) Venitziar numele! 7. (Despre ashezari locuri constructzii) A fi situat intrun anumit loc sau intro anumita pozitzie. ♦ A ajunge pana la...; a atinge. 8. A se vedea a se pomeni a ajunge intro anumita pozitzie situatzie stare. ◊ Expr. A veni in nas = a cadea (cu fatza in jos). Ai veni (cuiva) nu shtiu cum se spune cand cineva se afla intro situatzie neplacuta jenanta penibila. A veni la putere = a prelua puterea politica intro tzara. A veni vorba de (sau despre) cineva sau ceva = a ajunge cu discutzia la un anumit subiect. A veni la vorba (sau la cuvantul la spusele) cuiva = a recunoashte (prin desfashurarea ulterioara a lucrurilor) k prevederile cuiva (cu care nu a fost de acord) sau adeverit k sfaturile care lea dat (fara a fi urmate) au fost bune. Vorba vine se spune despre o afirmatzie care nu corespunde realitatzii. Cum vine asta? se spune pentru ashi arata nedumerirea sau nemultzumirea in legatura cu ceva. 9. (Despre intamplari evenimente fenomene) A se produce a se intampla a avea loc. ♦ (Despre unitatzi de timp) A sosi (in succesiune normala). ◊ Expr. (Pop.) Vine un an (de cand...) = se implineshte un an (de cand...). Ai veni cuiva ceasul = a sosi pentru cineva momentul decisiv sau moartea. 10. (Despre ganduri sentimente senzatzii etc.) A cuprinde a pune stapanire a preocupa pe cineva. ◊ Expr. Ai veni (cuiva) totzi dracii = a se infuria a se mania. Ce tzia venit (sa... sau de...)? se spune cand cineva face un lucru ciudat nepotrivit nesabuit. Cum i vine (cuiva) = cum i place cum vrea cum i convine. Ai veni (cuiva) la indemana (sau la socoteala) = ai conveni ai fi pe plac. 11. (Despre incaltzaminte imbracaminte) A fi pe masura cuiva a se potrivi; p. ext. ai shedea cuiva bine (sau rau). ♦ (Inv. in constructzii negative) A se potrivi a cadra. 12. Ai reveni sau a i se cuveni ceva (de drept printro impartzeala etc.). ♦ (Pop.) A reprezenta rezultatul unei masuratori al unui calcul. 13. (Pop.) A se afla intro anumita legatura de dependentza de rudenie etc. (cu cineva). [Prez. ind. shi: (pop.) viu] Lat. venire.

duce³ [At: COD. VOR.² 17^r/3 / Pzi: duc; imt du; par: dus (inv) dush / E: ml duco ere] 1 vt (C.i. obiecte fiintze etc.) A tzine sau a sustzine in maini pe spate pe umar etc. transportand (undeva in alta parte) Si: a purta a transporta (fam) a cara (1). 2 vt (Cu determinari k „de afara”) A scoate din locul unde se afla. 3 vt (Cu determinari precedate de pp „in”) A face sa intre sa patrunda. 4 vt (Cu determinari precedate de pp „in”) A scufunda. 5 (C.i. oameni) A sprijini sa nu cada din mers. 6 vt (C.i. oameni mortzi) A transporta la biserica spre locul de inmormantare. 7 vt (C.i. mancare obiecte necesare etc.) A avea asupra sa (purtand cu sine pentru a folosi la nevoie). 8 vrp (Ivr; cu complementul „capul”) A taia. 9 vt (D. vehicule) A deplasa (1) dintrun loc in altul Si: a transporta (fam) a cara. 10 vr (D. oameni) A se deplasa (1) dintrun loc in altul cu un vehicul Si: a se transporta (fam) a se cara. 11 vt (C.i. vehicule) A face sa se deplaseze tragandul dupa sine. 12 vt A face sa se deplaseze prin alunecare pe apa sau plutire in aer. 13 vt (C.i. obiecte) A lua cu sine shi a veni cu el undeva sau la cineva (pentru a preda) 14 vt A face sa ajunga undeva. 15 vt A oferi cuiva (in semn de atentzie de bunavointza etc.). 16 vt A da (1) in dar. 17 vt A pune la dispozitzie. 18 vt (Ivr) A acorda (3). 19 vt A aduce pentru a propune spre cumparare Si: a oferi. 20 vt (C.i. scrisori corespondentza etc.) A face sa ajunga la destinatar. 21 vt A inmana destinatarului. 22 vt (C.i. raspunsuri veshti etc.) A face sa treaca dintrun loc in altul de la o persoana la alta Si: a transmite. 23 vt A aduce la cunoshtintza Si: a comunica (12). 24 vt (C.i. cereri memorii etc.) A inmana cuiva (pentru a lua la cunoshtintza pentru a informa pentru a rezolva etc.) Si: a prezenta. 25 vt (C.i. „salutari” „rugamintzi”) A exprima (1) in mod oral shi direct Si: a transmite a prezenta. 26 vt (C.i. oameni) A lua cu sine conducand dintro parte in alta de la unul la altul sau dintrun loc in altul Si: a conduce a insotzi. 27 vt (Ie) Al ~ (pe cineva) capul sau mintea ori (rar) mintea shi capul A fi perspicace. 28 (C.i. oameni) A lua cu sine pentru a prezenta inaintea cuiva sau undeva (cu un anumit scop). 29 (C.i. oameni) A lua cu fortza shi a conduce (2) (sub paza) Si: a escorta. 30 vt (C.i. oameni) A lua cu sine purtand din loc in loc. 31 vt (C.i. oameni) A insotzi intro calatorie pe un drum intro actziune. 32 vt (C.i. mortzi) A merge intrun cortegiu funerar. 33 vt (Pfm; c.i. oameni) A pacali. 34 vt (Ie) A ~ (pe cineva) cu vorba (sau arg cu muia cu shupa) A face cuiva promisiuni amanand mereu (sau mult timp) implinirea lor pentru a obtzine ragaz Si: a taragana a purta cu vorba. 35 vt (Ie) A ~ cu preshul (sau a ~ cu zaharelul a ~ de nas) A pacali. 36 vt (C.i. actziuni ale oamenilor) A avea asupra sa purtand toata raspunderea in luarea de hotarari (intro situatzie dificila) in adoptarea unei atitudini in rezolvarea unei situatzii pentru atingerea unui scop etc. Si: a administra (1) a conduce (4). 37 vt (Inv; c.i. state) A carmui. 38 vt (Inv c.i. armate) A conduce in lupta. 39 vt (Inv; c.i. oameni) A aduce cu (fortza) intro anumita situatzie. 40 vt A determina sa actzioneze intrun anumit fel. 41 vt (C.i. copii) A inscrie la cursurile unei trepte de invatzamant. 42 vt (C.i. animale) A dirija sa mearga intro anumita directzie Si: a mana. 43 vt (C.i. vehicule) A conduce. 44 vi (D. drumuri cu determinari locale) A ajunge intrun anumit loc Si: a o lua spre a da in. 45 vt (D. trepte scari) A urca la alt nivel. 46 vt (D. trepte scari) A cobori la alt nivel. 47 vt (D. ushi portzi etc.) A face posibila intrarea intrun spatziu. 48 vt (Fig; c.i. abstracte) A contribui (3) la aparitzia unei stari la nashterea unei situatzii. 49 vt A avea drept rezultat o stare o situatzie. 50 vt A face sa iasa din starea de repaus de imobilitate. 51 vt A schimba locul pozitzia orientand intro anumita directzie apropiind de... 52 vt A indrepta. 53 vt (Ie) A ~ (pe cineva) pashii sau ashi ~ pashii A merge spre... 54 vt (C.i. oameni) A determina sa ajunga undeva (in mod real sau imaginar) Si: a imboldi a mana¹ a purta. 55 vt (Fig) A determina sa faca un anumit lucru sa actzioneze intrun anumit fel Si: a indruma a orienta. 56 vt (Ie) Al ~ (pe cineva) cu gandul la... Al face pe cineva sa se gandeasca la... 57 vt (C.i. viatza traiul zilele etc.) A continua existentza (prin asigurarea conditziilor materiale facand fatza solicitarilor cheltuielilor vietzii) Si: a trai a vietzui. 58 vt (Ie) A o ~ A ramane in viatza. 59 vt (Iae) A trai intrun anumit fel Si: ai merge. 60 vt (Iae) A descurca intro situatzie dificila (a vietzii) Si: a rezista. 61 vt (Ie) A nu o (mai) ~ (mult) A nu mai avea mult de trait. 62 vt (Iae) A fi pe moarte. 63 vt (Ie) A o ~ (cu cineva) A convietzui cu cineva. 64 vt A se ingadui (3) cu cineva Si: a se impaca a se intzelege. 65 vt (Ie) A ~ casa (buna) cu cineva A trai (in buna intzelegere) cu cineva. 66 vt (C.i. viatza traiul) A trai intrun anumit fel Si: a petrece. 67 vt (Ie) A o ~ (inainte sau tot inainte mai departe) in... A nu mai inceta cu... 68 vt (Fig; c.i. durere boala etc. pex necazuri saracie pedepse etc.) A suporta cu rabdare cu resemnare Si: a suferi a rabda. 69 vt (Ie) A ~ grija sau rar vergile (cuiva sau a ceva) A fi ingrijorat sa nu i se intample cuiva ceva rau. 70 vt (Iae) A se interesa de ceva sau cineva. 71 vt (Ie) A ~ dorul sau jindul (cuiva a ceva sau de ceva) Ai fi dor de cineva sau ceva. 72 vt (Iae) A fi dornic de ceva. 73 vt (Pop; ie) A ~ frica (de cineva) Ai fi frica de cineva. 74 vt A ~ lipsa A nu avea in cantitate suficienta. 75 vt (Iae) A simtzi lipsa. 76 vi (D. fiintze de obicei urmat de determinari introduse prin pp „la”) A rezista la foame durere eforturi fizice etc. 77 vi A supravietzui in conditzii foarte grele. 78 vt (C.i. diverse feluri de munci activitatzi servicii) A desfashura sistematic in mod corespunzator prin efort propriu (in etape succesive shi pe un plan larg) Si: a presta a savarshi. 79 vt (Ie) A ~ ceva (pana) la capat sau (rar cap) sau (pana) la (bun) sfarshit A indeplini (in bune conditzii) Si: a desavarshi. 80 vt (Pop; c.i. sarcina) A mentzine in stare normala pana la termen. 81 vt (C.i. abstracte; cu determinari k „mai departe”) A continua o data ce a fost inceput. 82 vt (C.i. linii) A insemna pe o suprafatza Si: a desena a trasa a trage. 83 vt (Inv) A construi (2). 84 vt A se ocupa insistent (sau exclusiv) de... Si: a nu se lasa de... a se tzine de... 85 vt (Inv) A purta. 86 vt (C.i. conversatzii corespondentza etc.) A purta (impreuna) cu altul sau cu altzii ori intre ei Si: a intretzine. 87 vr (D. fiintze de obicei cu determinari locale mai rar finale) A se pune in mishcare pentru a ajunge undeva. 88 vr A parasi pe cineva sau ceva spre a se indrepta in alta parte Si: a porni a pleca. 89 vr A pleca din apropierea cuiva sau a ceva Si: a se indeparta a se retrage. 90 vr (Pop; is) (Euf; ie) Ducase pe pustii (sau reg in bolovani in dubala in tine) Dracul. 91 vr (Mpp; euf; ie) Ducase pe pustii (sau reg in pietre in bolovani) Epilepsie. 92 vr (Pop; ilv) A se ~ dupa... A se marita. 93 vr (Ilv) A se ~ cu gandul (sau inv cu gand) A se gandi. 94 vr (Ie) Dutencolo! Pleaca! 95 vt (Iae) Lasama in pace! 96 vr (Iae) Exprima neincrederea fatza de spusele cuiva. 97 vr (Ie) A se ~ in lume A pleca departe fara sa se shtie unde. 98 vr (Ie) A se ~ cu Dumnezeu (sau in plata in shtirea lui Dumnezeu in plata Domnului) A merge unde vrea unde poate oriunde. 99 vr (Ie) A se ~ (fiecare) in (sau la) treaba lui (ori a sa etc.) Ashi relua treburile obishnuite. 100 vr (Iae) Ashi vedea de treburile sale. 101 vr (Cu determinari k „la vale” „in jos” etc.) A se deplasa in jos pe o panta pe un loc inclinat Si: a cobori (34). 102 vr (Cu determinari locale care indica un spatziu inchis) A intra. 103 vr A se afunda (14). 104 vr (D. ochi) A intra in orbite. 105 vr (D. nave; cu determinari k „la fund”) A disparea sub nivelul apei (in urma unei avarii) Si: a se scufunda. 106 vr (Adesea cu compliniri introduse prin pp „asupra” „peste”) A se napusti. 107 vr (Cu determinari k „sus” „la deal” etc.) A urca. 108 vt (Urmat de determinari locale sau finale) A merge spre o anumita tzinta sau cu un anumit scop. 109 vr (Cu determinari nume de fiintza sau cu echivalente ale acestora introduse de obicei prin pp „cu” „dupa”) A acompania. 110 vr A vizita pe cineva. 111 vr A frecventa (2). 112 vr A se stabili intrun loc. 113 vr (Ivp; adesea cu determinari k „indarat” „inapoi”) A se inapoia. 114 vr A se intoarce acasa. 115 vr (Cu determinari k „afara” „pe afara”) A ieshi. 116 vr A frecventa cursurile unei institutzii de invatzamant. 117 vr (Pop; cu determinari k „catana” „la catanie”) A se inrola. 118 vr A merge la razboi. 119 vr (D. shtiri zvonuri) A se raspandi in toate partzile Si: a se propaga. 120 vr (Ie) A (i) se ~ (cuiva) pomina (sau faima vestea pop buhul inv minune) A ajunge sa fie cunoscut de totzi. 121 vt (C.i. idei doctrine invatzaturi) A populariza. 122 vr (D. bunuri spirituale) A se transmite din generatzie in generatzie. 123 vr (D. fiintze) A se deplasa. 124 vr (Ie) Dutevino Forfota. 125 vr (Iae) Fie! 126 vr (Cu determinari k „inainte”) A preceda in spatziu. 127 vr (Adesea urmat de determinari k „peste cap” „dea rostogolul” „dea tavalugul”) A aluneca (1) (pe un plan inclinat) rotinduse in jurul lui Si: a se rostogoli. 128 vr (Reg; d. oase incheieturi) A se luxa. 129 vr A colinda din loc in loc. 130 vr A calatori. 131 vr (D. unitatzi de timp) A trece. 132 vr (Euf; d. oameni; adesea cu determinari k „in cer” „de pe pamant” „de pe lume” etc.) A muri. 133 vr A disparea. 134 vr A se pierde. 135 vr A se termina. 136 vr (D. zapada gheatza) A se topi. 137 vr (D. bunuri materiale) A se epuiza (1). 138 vr (D. sume de bani) A se cheltui (1). 139 vr (Fam; d. oameni) A o patzi. 140 vr (Fam; d. actziuni) A eshua. 141 vr (Ie) A se lasa dus (de ganduri de visare) A se lasa copleshit de ganduri de visare. 142 vr Ashi petrece viatza. 143 vr (Ie) A se ~ drept (sau intrun suflet glontz pushca intins) A merge repede undeva. 144 vr (Ie) A se tot ~ A merge fara incetare. 145 vi A rezista la... corectata

veni [At: PSALT. HUR. 64^r/13 / Pzi: 1 vin (ivp ) viu 2 vii (irg) vini 3 vine 6 vin (reg) vine / Pfs shi: 6 (inv) vinera / Cj shi: 1 (ivp) sa viu 2 (reg) sa vini 3 6 (ivp) sa vie (pop) sa via / Grz: venind (ivp) viind / Par: venit (reg) vint vind / Imt: 2 vino (pop) vina / E: ml venire] 1 vi (D. fiintze) A se deplasa spre locul unde se afla cineva sau ceva. 2 vi (D. fiintze) A se apropia de un anumit loc de o ashezare etc. 3 vi (Ie) A se intoarce (sau a se duce a pleca etc.) cum a ~t A se intoarce fara ashi fi realizat tzelul pentru care a facut deplasarea. 4 vi (D. bani obtzinutzi fara efort; ie) A se duce cum (sau precum) a (sau au) ~t A fi cheltuitzi cu ushurintza fara a realiza ceva. 5 vi (Pfm; adesea in legatura cu „a avea pe” „a fi plin de” etc.; ic) Vinoncoace (sau vinoncoa) Farmec senzual care il emana o persoana (mai ales o femeie) Si: sexappeal. 6 vi (Rar; iac) Ispita. 7 vi (Pex; d. ambarcatziuni) A se deplasa pe apa apropiinduse (de ceva sau de cineva). 8 vi (Pan; d. pasari) A zbura (dintrun punct mai indepartat catre unul mai apropiat). 9 vt (Pan; d. obiecte) A se deplasa prin aer cu viteza dintrun punct mai indepartat catre unul mai apropiat (fiind lansat azvarlit). 10 vi (Cu determinari introduse prin pp „pe la” „prin” „peste”) A merge strabatand un loc o intindere de pamant Si: a trece (prin...). 11 vi (Cu determinari locale in care de obicei alterneaza „de la” sau „din” cu „la” sau „in”) A merge dintrun loc in altul dintro parte in alta. 12 vi (Cu determinari locale introduse de obicei prin pp „din” „de la” sau construit cu „de unde” care indica punctul de plecare) A se pune in mishcare pentru a ajunge undeva sau la cineva. 13 vt (Cu determinari locale introduse de obicei prin pp „din” „de la” sau construit cu „de unde”) A proveni¹ din ... 14 vi (Pfm; ie) Asha (sau acum) mai vii deacasa Se spune aprobativ cuiva care revine asupra unei hotarari sau care adopta o atitudine mai intzeleapta mai concilianta. 15 vi (Iae) Se spune aprobativ cuiva care reusheshte sashi precizeze punctul de vedere. 16 vi (Pop) A(shi) ~ deacasa A se lamuri asupra unui lucru. 17 vi (Ie) Mergi (sau mergetzi sa mergi etc.) ori dute (sau ducetziva sa te duci etc.) pleaca (sau plecatzi etc.) de unde ai (sau atzi etc.) ~t Pleaca (sau plecatzi etc.) de aici! 18 vi (Iae) Lasama (sau lasatzima etc.) in pace! 19 vi (Ie) Ai ~ (cuiva) in (ori intru) intampinare sau ai ~ (cuiva) inainte (ori inv in fatza reg in cale) a ~ in (sau intru) intampinarea (cuiva) a ~ inaintea (cuiva) A intampina (pe cineva). 20 vi (Ie) A ~ in intampinarea a ceva A anticipa o idee o teorie etc. 21 vi A aparea k o consecintza un efect a ceva Si: a decurge (4) a deriva (3) a rezulta a se trage din... 22 vi (Ie) De aici vine (apoi) (aceea) k... sau de unde vine k... Datorita acestui fapt. 23 vi (Ie) Din aceasta cauza. 24 vi Ashi avea originea din ceva sau de undeva Si: a proveni. 25 vi (D. limbi sau d. elemente ale unei limbi) Ashi avea originea shi a evolua istoric din... Si: a deriva (4). 26 vi (Inv; d. dispozitzii hotarari etc. oficiale) A emite. 27 vi A avea k sursa k punct de plecare. 28 vi (De obicei cu determinari locale introduse prin pp „la” „pana la” „in” „pana in” etc. care indica punctul de sosire) A ajunge intrun anumit loc (care reprezinta punctul final al deplasarii) Si: a descinde (5). 29 vi (Ie) Ai ~ (cuiva) iapa la hatz A se schimba imprejurarile in favoarea cuiva. 30 (D. fiintze; ie) A ~ pe (sau in) lume (ivr) a ~ la viatza A se nashte. 31 vt (Bis; d. Fiul lui Dumnezeu; ie) A ~ pe (sau in inv pre) lume sau a ~ cu trup A se intrupa. 32 vi (Pop) A ~ alba in sat A se lumina de ziua. 33 vi (Ie) A(i) ~ la tzanc (sau rar la pont) A sosi la momentul oportun. 34 vi (Inv; ie) A ~ la mijloc A interveni. 35 vi (Inv; ie) A ~ fara vistavoi A sosi (undeva) pe neashteptate. 36 vi (Pop; ie) A(i) ~ (cuiva) dragush la caush (sau reg roaga murga la traista al nan la gavan sura la masura) Exprima o amenintzare. 37 vi (Ie) Ai ~ (cuiva) (Mosh) Ene pe la gene A i se face somn. 38 vi Ai ~ (cuiva) mucul la deget (sau cutzitul la gat) A ajunge intro situatzie grea. 39 vi (Iae) A fi in primejdie. 40 vi (Iae) A ajunge la limita rabdarii. 4142 vi vrim A(i) ~ (cuiva) in (sau inv intru spre) ajutor (ori sprijin reg ajutorare) sau a ~ in (inv intru) ajutorul (sau sprijinul) (cuiva) a se ~ in ajutorul (cuiva) (inv) a(i) ~ (cuiva) ajutor (ivr) a ~ (cuiva) cu mana de ajutor A interveni (prompt) pentru a ajuta pe cineva. 43 vi (Iae) A fi de folos cuiva. 44 vi (Ie) A ~ in sprijinul sau ajutorul (a ceva ori a cuiva) A aduce argumente in favoarea (sustzinatorului) unui anumit punct de vedere. 45 vi (Ie) A(i) ~ de hac (sau inv a ~ la hac) A pedepsi pe cineva. 46 vi (Iae) A gasi modalitatea de a face inofensiv pe cineva care provoaca nemultzumiri suparari necazuri. 47 vi (Ie) A(i) ~ de hac A depashi o dificultate un ostacol etc. 48 vi (Ivr) A ~ deasupra A deveni invingator. 49 vi (Ivp; ie ) A(i) ~ (cuiva) la (ori in) mana sau a ~ pe (ori in la) mana (ori mainile) cuiva A ajunge la dispozitzia cuiva. 50 vi (Ivr; ie) A ~ la bani A cashtiga bani. 51 vi (Iae) A obtzine bani. 52 vi (D. obiecte mai ales d. marfuri; adesea cu determinari introduse prin pp „din” „de la”) A ajunge la destinatzie. 53 vi (D. obiecte mai ales d. marfuri; adesea cu determinari introduse prin pp „din” „de la”) A fi adus undeva. 54vi (Inv; ie) A ~ la (sau in) mana (sau mainile) (cuiva) ori ai ~ (cuiva) la (sau in sub a) mana A ajunge in posesiunea cuiva. 55 vi (Ie) Ai ~ (cuiva) cartzile A trage sau ai cadea cartzi bune (potrivite pentru a cashtiga la jocul de cartzi). 56 vi (D. inshtiintzari mesaje scrisori etc.; adesea cu determinari introduse prin pp „din” „de la”; de obicei construit cu dativul pronumelui personal) A ajunge la destinatar. 57 vi (D. inshtiintzari ordine etc.; adesea cu determinari introduse prin pp „din” „de la”; de obicei construit cu dativul pronumelui personal) A deveni cunoscut celui caruia i este adresat destinat. 58 vi (Inv; ie) Ai ~ mazilie (sau mazilia) A fi inlaturat de la domnie. 59 vi (D. publicatzii periodice) A fi difuzat (3). 60 vi (D. lumina sunete mirosuri etc.; adesea construit cu dativul) A se propaga prin spatziu pana intrun anumit loc. 61 vi (D. lumina sunete mirosuri etc.; adesea construit cu dativul) A deveni perceptibil. 62 vi (D. shtiri zvonuri etc. sau pex d. fapte intamplari etc.; ie) A ~ la (sau in inv prin) urechile (sau cunoshtintza inv auz auzul) (cuiva) ori ai ~ (cuiva) la urechi A ajunge la cunoshtintza cuiva. 63 vi (Cu determinari nume de persoane sau echivalente ale acestora introduse de obicei prin pp „cu”) A insotzi (pe cineva) sau a fi insotzit (de cineva). 64 vi A aduce cu sine. 65 vi (La unele jocuri de cartzi; ie) A juca pe ~ (sau pe venite) A juca in contul banilor care vor fi adushi ulterior. 66 vi (Pan; cu determinari nume de abstracte de actziuni etc.) A fi mesagerul a ceva. 67 vi (Cu determinari care indica idei proiecte propuneri etc.) A propune¹. 68 vi (Ivp ; d. fiintze de obicei cu determinari introduse prin pp „asupra” „peste” „impotriva” etc.) A se repezi asupra cuiva sau peste ceva cu intentzii dushmanoase agresive. 69 vi (Pop; pex; d. vehicule sau d. conducatori de vehicule) A izbi (intrand in coliziune cu ...). 70 vi A se napusti printro actziune militara asupra dushmanului asupra unui loc detzinut de acesta etc. 71 vi A patrunde in numar mare (shi pe neashteptate) pe un teritoriu strain cu scopul de al jefui de al cotropi. 72 vi (Ie) Doar nu vin turcii (sau tatarii) ori doar nu vin turcii nici tatarii Se spune pentru a calma pe cineva prea grabit sau infricoshat fara motiv. 73 vi (Mai ales d. animale sau pasari de prada) A se napusti pentru a rapi a ucide (pe cineva) sau a devora (ceva). 74 vi (Determinat prin „inauntru” sau prin alte determinari locale care indica un spatziu delimitat sau considerat k atare shi introduse de obicei prin pp „in”)A intra in ... 75 vi (Pex; udp „prin” „in”) A patrunde printro deschizatura printrun spatziu ingust delimitat etc. 76 vi (Determinat prin „afara” sau prin alte determinari locale introduse de obicei prin pp „din”) A ieshi. 77 vi (De obicei cu determinari introduse prin pp „la” sau in dativ) A vizita (1). 78 vi (De obicei cu determinari introduse prin pp „la” care indica intruniri manifestari publice) A lua parte (la ...). 79 vi (Pop) A frecventa cursurile unei institutzii de invatzamant. 80 vi (De obicei insotzit de propozitzii circumstantziale finale) A se prezenta la cineva sau undeva (cu un anumit scop cu o anumita intentzie). 81 vi (Ie) A ~ pe capul cuiva A cauza cuiva suferintze necazuri etc. 82 vi (Ie) Bine ai (sau atzi) ~t (sanatos sanatoshi) Formula de salut cu care este intampinat un oaspete. 83 vi (Ie) Bine k ai (sau atzi etc.) ~t Formula prin care se evidentziaza satisfactzia fatza de oportunitatea sosirii cuiva. 84 vi (Trs; Mol) A ~ la usha (sau la pragul) (cuiva) sau ai ~ (cuiva) la usha A se prezenta la cineva pentru ai cere ospitalitate ajutor bunavointza. 85 vi (Mol; ie) A ~ k la borsh A se prezenta undeva shi a pleca de acolo in graba. 86 vi (Pop; ie) A ~ (undeva) dupa (cineva sau ceva) A cauta (pe cineva sau ceva) in locul unde se afla se ascunde etc. 87 vi (Ie) A ~ in numele (sau din partea) cuiva A se prezenta (undeva) k mesager k reprezentant al cuiva. 88 vi (Inv; ie) A ~ in numele cuiva A se prezenta (undeva) danduse drept altcineva shi uzand prin inshelaciune de autoritatea acestuia. 89 vi (Inv; ie) A ~ inainte A se intalni (pe parcursul unei relatari al unei expuneri). 90 vi (Inv; d. fapte intamplari; iae) A se petrece. 91 vi A se adresa cuiva. 92 vi A solicita cuiva ceva. 93 vi (D. bolnavi) A consulta un medic. 94 vi (Pop) A se prezenta la o persoana de sex feminin pentru a o cere in casatorie. 95 vi (Jur; de obicei cu determinari k „inaintea” „spre infatzishare” „de fatza” „la judecata” etc.) A se infatzisha (k parte) in fatza unei autoritatzi judiciare sau a unui organ de justitzie Si: a comparea. 96 vi A trece de partea cuiva. 97 vi A se alatura cuiva intro actziune Si: a se alia (2). 98 vi A deveni adeptul cuiva. 99 vi (De obicei determinat prin „jos”) A se deplasa de sus in jos (pe o suprafatza) Si: a cobori (3) a scobori. 100 vi A cadea (cu viteza) de la o inaltzime oarecare. 101 vi (Reg; d. portziuni de teren; ie) A ~ in vale A se prabushi. 102 vi (Tlg; d. divinitatzi) A cobori (din cer) in lumea pamanteasca. 103 vi (D. necazuri suferintze etc.) A se abate asupra cuiva sau a ceva. 104 vi (Ie) A ~ de sus A proveni de la o autoritate superioara. 105 vi (Pop; d. fiintze; urmat de determinari indicand partea corpului care intra in contact cu locul caderii) A cadea la pamant. 106 vi (Trs; d. piele; ie) Ai ~ jos A i se desprinde de pe corp. 107 vi (Pop; d. fiintze; cu determinari k „sus” „in sus” etc.) A se indrepta in sus (spre un loc mai ridicat) Si: a (se) urca a (se) sui. 108 vi (D. corpuri) A se ridica deasupra (apei). 109 vi (Ivp; ie ) A ~ la iveala (sau la aieve la aratare) A fi dezvaluit. 110 vi (D. fiintze; de obicei cu determinari modale k „mai” „iar” „inapoi” etc.) A se intoarce in locul de unde a plecat Si: a reveni¹. 111 vi (Reg; irn; ie) A ~ de la biserica A se intoarce beat acasa. 112 vi (Ie) Ai ~ (cuiva) numai numele A muri undeva departe de locul de unde a plecat. 113 vi (D. obiecte) A fi returnat cuiva. 114 vi (D. obiecte partzi ale lor etc.; ie) A ~ la loc A recapata pozitzia initziala. 115 vi (D. animale mai ales d. pasari) A se intoarce din migratzie. 116 vi A redobandi stare o situatzie anterioara. 117 vi (Ie) Ashi ~ in chef Ashi recapata buna dispozitzie. 118 vi (Ie) Ashi ~ in fire (sau in sineshi reg in ori in puteri inv la firea sa) Ashi recapata fortzele vigoarea (dupa o stare de slabiciune de depresiune etc.) Si: a se restabili. 119121 vir vim Ashi ~ in fire (sau in simtzire in simtziri in sine irg la fire reg in ori in oara in minte in firi in horatic la ori la oara la minte la rand) sau reg a ~ in fire (sau in ori in minte la cale) a se ~ in fire (sau in oara in minte la fire) ai ~ in fire (sau in ori in oara in forma in putere la fire) Ashi recapata cunoshtintza in urma unui leshin a unei crize etc. 122124 vir vim (Iae) A se desmetici dintro stare de toropeala de ametzeala de leshin etc. 125 vi (Ie) Ashi ~ in fire (sau in sine reg in ori inv la fire) sau reg a ~ in ori Ashi recapata calmul stapanirea de sine (dupa un moment de spaima furie descumpanire etc.). 126127 viim (Ie) Ashi ~ in fire (sau in cunoshtintza inv in minte in cunoshtintzi in socoteala intru sineshi la socoteala reg in ori la minte fam in mintzi) sau inv a ~ intru sine (sau in sineshi in mintea sa) inv ai ~ in socotintza Ashi redobandi capacitatea de judecata de discernamant (renuntzand la idei la intentzii sau la fapte nepotrivite condamnabile). 128129 viim (Iae) A se lamuri (in legatura cu o situatzie). 130 vi (D. simtzuri fortza putere etc. ale oamenilor) A se reface. 131 vi (Ie) Ai ~ (cuiva) inima (sau sufletul) la loc Ashi recapata calmul buna dispozitzie curajul dupa un moment de emotzie de spaima de descurajare etc. 132 vi (Rar; ie) Ai ~ (cuiva) fatza (la loc) Ashi recapata expresia infatzisharea fireasca revenindushi dupa o emotzie puternica o boala etc. 133 vi (Ie) Ai ~ (cuiva) inima (sau suflet) A capata curaj. 134 vi (Mar; Trs; ie) Ai ~ (cuiva) fire (sau oara putere rasuflu) Ashi reveni dintro stare de leshin de ametzeala etc. 135 vi (Ivr; ie) A ~ in viatza A invia. 136 vi (Ivp ; d. ape; de obicei urmat de determinari locale sau modale) A curge (la vale) (in cantitate mare). 137 vi (Ivp; pex; d. ape; de obicei urmat de determinari locale sau modale) A (se) revarsa. 138 vi (Ivp; d. ape; ie) A ~ mare Ashi spori debitul (revarsanduse). 139 vi (Ie) Ai ~ (cuiva) apa (sau apa) la moara sau a ~ apa (sau apa) (shi) la (sau pe) moara cuiva A se schimba imprejurarile in favoarea cuiva. 140 vi (Ivp; d. ape curgatoare; cu determinari introduse mai ales prin pp „din”) A izvori. 141142 vi (Ivp; de obicei cu determinari introduse prin pp „in”) A se varsa (2526). 143 vi (Pop; ie) A ~ la matca (sau la vad¹) A reintra in albie dupa revarsare. 144 vi (Ivp; d. ape curgatoare; udp „alaturea cu” „prin” „pe langa” etc.) A curge pe langa sau prin ... 145 vi (Pop; adesea cu valoare incoativa) A curge (la un robinet pe o tzeava intro instalatzie etc.). 146 vi (Pop; d. lichide organice) A se scurge. 147 vi (Udp „pana la” „la”) A ajunge pana la nivelul ... 148 vi (Ie) A nui ~ (cuiva) nici la degetul cel mic A nu se putea compara cu cineva (din cauza inferioritatzii in care se afla). 149 vi (Pop; ie) Ai ~ (cuiva) apa la gura (sau la gat) sau (ivr) a ~ apa la gura A se afla intro situatzie foarte dificila. 150 vi (Iae) A fi in mare pericol. 151 vi (Iae) A ajunge la limita suportabilului. 152 vi (Ie) A ~ la masura A ajunge la marimea prestabilita sau normala. 153 vi (Ie) A ~ cotul la masura sau a veni tafta la cot A se potrivi. 154 vi (Ivp ; d. obiecte bunuri etc.) A fi evaluat k marime k greutate k volum (in unitatzi corespunzatoare). 155 vi (Ivp; d. marfuri) A fi evaluat k pretz. 156 vi (Ivp; d. marfuri) A costa (1). 157 vi (Inv; d. oameni) A ajunge (cu numaratoarea) la numarul de ... 158 vi (Ivp) A rezulta in urma unui calcul. 159 vi (Inv; ie) A ~ la (sau pe) suta A fi in procent de ... 160 vi (Inv) A se cuprinde in alt numar Si: (inv) a merge. 161 vi (D. forme de relief repere geografice etc.) A fi situat undeva (prin raportare la ...). 162 vi (D. drumuri hotare etc.) A avea traseul (din directzia ... cu incepere din ... pana la ...). 163 vi (D. constructzii sau d. partzi ale unei constructzii) A fi amplasat pe un anumit loc. 164 vi (D. obiecte sau d. componente ale unui ansamblu ale unei instalatzii etc.) A avea un loc determinat in cadrul unei structuri al unei organizari al unui intreg etc. 165 vi (Ie) A(i) ~ cuiva (ceva) la (sau pop de inv preivr cu) indemana sau (ivp) a(i) ~ cuiva (ceva) indemana (sau pop dindamana dandamana) A fi suficient de aproape (de cineva) pentru a fi ushor de atins de luat de manuit. 166 vi (Pex; iae) Ai fi cuiva ushor comod (de facut). 167 vi (Ie) Ai ~ cuiva peste mana (ceva) A fi prea departe pentru a fi ushor de atins de luat de manuit de cineva. 168 vi (Pex; iae) Ai fi cuiva greu incomod (sa faca) ceva. 169 vi (De obicei construit cu dativul; adesea cu determinari modale k „bine” „frumos” „de minune” etc.) A i se potrivi. 170 vi (De obicei insotzit de determinari introduse prin prepozitzii sau de elemente predicative suplimentare care indica rangul institutzia domeniul etc.) A prelua functzia imputernicirea de ... 171 vi (Ie) A ~ in (sau la) scaun (sau pe tron) A fi intronat. 172 vi (D. formatziuni politice guverne etc.; ie) A ~ la putere (sau la guvern) A prelua puterea (politica) intro tzara. 173 vi (D. oameni; udp „la” sau „in”) A lua in primire o slujba un post (de conducere). 174 vi (Ie) A ~ in serviciul cuiva A se pune in serviciul cuiva. 175 vi (Reg; la unele jocuri cu mingea; ie) A ~ la pascare A prelua insarcinarea de a prinde mingea. 176177 vr (rar) vi (Ivp; construit cu dativul shi adesea precizat prin „parte”) A i se atribui (prin partaj) k moshtenire k zestre k recompensa etc. 178 vi A dobandi (1). 179 vi (D. fiintze; adesea cu determinari introduse prin pp „dupa” inv „dinpoia” sau lpp „in urma” „pe urmele” care indica elementul precedent fatza de care se face raportarea) A merge dupa cineva sau ceva. 180 vi (Pan) A urma (imediat) dupa altcineva sau dupa altceva (in spatziu sau in timp) Si: a succeda. 181 vi A urma in grad sau in rang dupa ... 182 vi A fi situat pe o anumita treapta intro ierarhie dupa ... 183 vi (Pop; ie) A ~ dupa cineva A se insotzi cu cineva (casatorinduse). 184 vi (Pop; iae) A urma pe cineva in vederea casatoriei. 185 vi A urmari (pe cineva) (pentru al supraveghea pentru al ajunge pentru al prinde etc.). 186 vi A se calauzi dupa un indiciu dupa o urma. 187 vi A urma invatzaturile cuiva. 188 vi A proceda conform cu ... 189 vi (Pex) A fi alaturi de cineva (intro actziune). 190 vi (D. evenimente fenomene intamplari etc.) A avea loc. 191 vi (D. evenimente fenomene intamplari etc.) A surveni. 192 vi (Ie) Nu shti cum vine pacatul Se spune pentru a exprima resemnarea in legatura cu viitorul. 193 vi (Iae) Se spune pentru a exprima indemnul la prudentza. 194 vi (Ie) A ~ vorba (sau vorba inv cuvantul) de ... (sau despre ... k... ivr pentru ...) A fi adus in discutzie. 195 vi (Iae) A se vorbi (printre altele shi) despre ... 196 vi (Ie) Asha (sau cum) vine vorba (sau rar vorbirea) ori reg vine vorba ceea Asha se spune. 197 vi (Ie) A intzelege (sau a pricepe a vedea) cum vine vorba cuiva (sau vorba asta) A sesiza nuantza aluzia din spusele cuiva. 198 vi (D. personalitatzi; ie) A aparea (in timp). 199 vi (Inv) A fi conform cu dorintzele cuiva. 200 vi (Inv) A se cuveni. 201 vi (D. unitatzi de timp) A sosi (in succesiune normala). 202 vi (Ie) A(i) ~ (cuiva sau la ceva) vremea (sau vremurile timpul) A sosi pentru cineva sau pentru ceva momentul favorabil ashteptat. 203 vi (Ie) Vine (sau pop a ~) (ea) shi vremea aceea Se spune pentru a exprima convingerea k in timp se vor satisface anumite ashteptari. 204 vi (Inv; ie) A ~ implinirea vremii A se implini timpul stabilit. 205 vi (Ie) Nu shtii (sau mai shtii) cum vine (sau ~) vremea ori asha vine vremea Se spune pentru a evidentzia caracterul imprevizibil sau accidental al unor situatzii sau intamplari. 206 vi (Ie) A ~ (shi) vremea (sau ceasul ziua) cuiva A sosi momentul aprecierii recompensarii cuiva. 207 vi (Iae) A sosi momentul pedepsirii cuiva. 208 vi (Ie) A(i) ~ (cuiva) ceasul (sau vremea) A ajunge la capatul zilelor. 209 vi (Iae) Ai sosi timpul sa se casatoreasca. 210 vi (Rar; iae) Ai sosi timpul sa nasca. 211 vi (Pop; d. o femeie insarcinata ajunsa la termenul nashterii; ie) A(i) ~ vremea dar nu a nu(i) ~ ceasul A ashtepta declansharea nashterii. 212 vi (Pop; d. o fatza de maritat; iae) A nushi fi gasit inca pretendent. 213 vi (D. unitatzi de timp date termene calendaristice sarbatori) A urma la rand (in conformitate cu periodicitatea specifica). 214 vi A ajunge pana la data (de...). 215 vi (Ivp; d. zile evenimente sarbatori etc.; cu determinari introduse prin pp „in” „la”) A cadea la o anumita data Si: a pica¹. 216 vi (Ivp ; d. unitatzi de timp) A se incheia. 217 vi (Cu determinari introduse prin pp „pana la” „la”) A se perpetua (pana la ...). 218 vu (D. sentimente senzatzii etc.) A pune stapanire pe cineva Si: a apuca (14) a cuprinde (20). 219220 vu (Ie) Ai ~ (cuiva) lacrimile (sau lacrimi) (in ochi) (A fi pe punctul de) a plange. 221 vu (Ie) A(i) ~ (cuiva) pe buze (sau pe limba) (ceva) A avea pornirea de a spune ceva. 222 vu (Ie) A spune (sau a zice ivp a grai) (tot) ce i vine (sau cate i vin) la (sau in) gura A vorbi cu cineva fara a alege cuvintele (fiind sub impulsul unei stari emotzionale de moment). 223 vu (Ie) A ocari (sau a batjocori a blestema etc.) cum (sau oricum) i vine la gura Ashi exprima in termeni duri ireverentzioshi furia dispretzul fatza de cineva. 224 vu (Ie) Ai ~ (cuiva) acru A nu mai suporta ceva. 225 vu (Ie) Ai ~ (cuiva) o nebuneala (sau toanele pandaliile) sa ... A i se nazari sa ... 226 vu (Ie) Ai ~ (cuiva) nebunie (sau pandaliile) A se infuria. 227 vu (Ie) Era (sau mai) sai vina dambla (sau damblaua nebunie) A fi pe punctul de ashi pierde ratziunea (din cauza durerii a furiei a suprinderii extreme). 228 vu (Ie) Ai ~ (cuiva) (totzi) dracii A deveni indaratnic nereceptiv. 229 vu (Iae) A se infuria. 230 vu (Ie) Ai ~ cuiva pe cineva A se mania pe cineva. 231 vu (Precedat de „cum” „cand” „unde” etc.; construit cu dativul pronumelui personal) A gasi de cuviintza. 232 vu (Ie) Ai ~ (cuiva) bine (sau la socoteala) (sa ... k sa ... de ... de a ... a ...) Ai fi bine (sa ...). 233 vu (Iae) Ai fi convenabil (sa ...). 234 vu (Iae) A gasi momentul favorabil (sa ...). 235 vu (Ie) Ai ~ (cuiva) bine cu ... (sau k ...) Ai produce multzumire (k ...). 236 vu (Ie) Ai ~ (cuiva) ushor (sau lesne pop neted inv cu ushurare cu inlesnire cu lesnire) (sa ... a ... de a ...) Ai fi ushor (sa ...). 237 vu (Ie) A(i) ~ (cuiva) (cu) greu (sa ... a ... de ...) sau a nui ~ (cuiva) sa ... Ai fi greu (sa ...). 238 vu (Iae) A i se parea dezagreabil (sa ...). 239 vu (Iae) Ai fi imposibil (sa...). 240 vu (Iae) A nui conveni. 241 vu (Cu subiectul gramatical „gandul” „ideea” etc.) Ai trece cuiva prin minte. 242 vu (Cu subiectul gramatical „gandul” „ideea” etc.) A gasi de cuviintza (sa ...). 243 vim (Ie) Ai ~ (cuiva) in (sau prin) minte (sau in cap in gand) A se gandi dintro data la ceva. 244 vim (Ie) A(i) ~ (cuiva) in minte (sau in cap in amintire in memorie pop in gand reg in ori inv aminte) Ashi aminti (de ceva). 245 vim (Ie) A(i) ~ (cuiva) in minte (sau in cap inv aminte) sau pop ai ~ minte Ashi da seama de ... 246 vim (Ie) Cum i vine in (sau la) minte (ori{{In original fara accent/212} in gand) Dupa bunul plac. 247 vim (Ie) A nui ~ (cuiva) nici (macar) in (sau prin) minte (ceva) sau inv a nui ~ (cuiva) aminte A considera ceva de neconceput irealizabil. 248 vim (Adesea cu valoare exclamativa; ie) (Nu shtiu) cemi (sau cei ce ne etc.) vine (sau ~ a ~t) (mie sau lui noua etc.) (in minte in gand reg ispita) (de ...) Se spune pentru a atrage atentzia asupra caracterului surprinzator neobishnuit al faptelor sau al situatziilor relatate. 249 vim (Ie) Cetzi (sau cei etc.) ~? ori ce tzia (sau ia etc.) ~t? Se spune cu o nuantza de reprosh pentru a exprima nedumerirea surprinderea in legatura cu afirmatziile cu atitudinea sau cu faptele neobishnuite nepotrivite ale cuiva. 250 vi (Cu determinari introduse prin pp „la” „in” inv „intru” „spre”) A ajunge intro anumita stare situatzie. 251 vi (Ie) A ~ in contact (sau in atingere rar in raport) (cu...) A se atinge (cu...). 252 vi (Iae) A ajunge in imediata vecinatate (cu...). 253 vi (Iae) A ajunge sa aiba relatzii datorita vecinatatzii cu... 254 vi (Iae) A stabili o legatura (cu...). 255 vi (Iae) A ajunge sa cunoasca. 256 vi (Ie) A ~ in contradictzie (sau in contrazicere in conflict in opozitzie in lupta etc.) cu ... A fi in dezacord cu ... 257 vi (Iae) A fi contar cu ... 258 vi (Pop; d. plante) A rodi¹ (1). 259 vi (Pop; d. plante) A se coace. 260 vi (Reg; d. vie; ie) A ~ pe rod A incepe sa rodeasca. 261 vi (Ivp; cu precizari k „in varsta” „la anii” etc. urmate de determinari genitivale sau introduse prin pp „de”) A implini o anumita varsta. 262 vi (Ivp; ie ) A(shi) ~ la (sau in) varsta (sau deplina varsta varsta legiuita masura varstei varsta anilor) A deveni major. 263 vi (Ivp ; ie) A ~ in varsta (sau la vreme) de (adanci) batranetze sau (ivr) a ~ mai la varsta A imbatrani (foarte tare). 264 vi (Inv; ie) A ~ la sfarshitul vietzii (sau anilor) A muri¹. 265 vi (Olt; urmat de determinari numerice; ie) A ~ pe ... A fi pe punctul de a implini varsta de ... 266 vi (Ivr) A se transforma. 267 vi (Inv) A cadea de acord. 268 vi (Inv; d. decizii masuri) A adopta (4). 269vi (Irg; ie) A ~ in pofta cuiva (sau la voie) A face cuiva pe plac. 270 vi (Inv; ie) A ~ la tocmeala (sau la impacaciune la consens etc.) (cu ...) A cadea de acord (cu ...). 271 vi (Ivp; construit cu dativul pronumelui personal) Ai parea¹. 272 vi (Cu valoare de semiauxiliar de aspect exprima caracterul potentzial al unei actziuni; construit cu dativul pronumelui personal; urmat sau rar precedat de un alt verb la conjunctiv ori rar la infinitiv) A avea pornirea de a ... Imi venea sai spun totul. 273 vi (Cu valoare de semiauxiliar de aspect exprima caracterul potentzial al unei actziuni; construit cu dativul pronumelui personal; urmat sau rar precedat de un alt verb la conjunctiv ori rar la infinitiv) A se simtzi in masura sa ... Numi vine sa cred k a plecat. 274 vi (Ivp; cu valoare de semiauxiliar de modalitate exprima caracterul iminent al unei actziuni; urmat de un alt verb la indicativ introdus prin c „de” sau „shi” ori la conjunctiv sau la infinitiv) A fi pe punctul in situatzia de a ... In acest ansamblu vin a se reuni toate elementele. 275 vi (Ivp; cu valoare de semiauxiliar de modalitate exprima caracterul iminent al unei actziuni; urmat de un alt verb la indicativ introdus prin c „de” sau „shi” ori la conjunctiv sau la infinitiv) A ajunge pana la punctul (de) unde ... Aici raul vine de se varsa in Dunare. 276 vc (Ivp ) A fi (25). 277 vc (Ilv) A ~ ruda (cu ...) sau ai ~ (cuiva) ruda A se inrudi (cu ...). 278 vc (Ie) Cum ~ (shi) (vorba sau treaba) asta? Se spune pentru a arata nedumerirea mirarea sau iritarea cuiva care pretinde o explicatzie pentru o intamplare pentru o fapta sau pentru o afirmatzia cuiva. 279 vc (Pop) A deveni (2). 280 va (Ivp) Realizeaza o forma a diatezei pasive Unele haine veneau incheiate cu nasturi altele cu ceaprazuri.

DÚCE² duc vb. III. I. Tranz. 1. (Subiectul este mai ales o fiintza) A purta a transporta ceva dintrun loc in altul tzinind in mina in bratze in spinare etc. [Pachetul] la luat Ionutz sal duca inapoi. DAVIDOGLU M. 20. Trebuie sa ducem bucatele de pe cimp acas'? CAMIL PETRESCU B. 9. Calui... spre muntzi incet porneshte Ducind lin shi nesimtzit Pe stapinul lui iubit. ALECSANDRI P. II 20. ◊ Fig. Totzi cei ce trec... duc in ranitze shin suflete numai geamat. CAMILAR N. I 215. Pashii mei erau ushori caci duceau greutatea fericirii. ISAC O. 230. ◊ Expr. A duce (pe cineva) la groapa (sau la ultima locuintza etc.) = a conduce la locul de inmormintare. Am dus la ultimai locuintza pe un june... plin de sperantze shi de viitor. MACEDONSKI O. IV 11. Se mishcin line pasuri Ducind la groapa trupul reginei dunarene. EMINESCU O. I 92. ◊ (Subiectul e vintul o apa curgatoare etc.) Vintul baltaretz plutea pe deasupra pomilor ducind spre padure mirosurile molipsitoare ale apelor statute. MACEDONSKI O. III 6. (Poetic) Pe marea vietzii cind te duce vintul Fietzi cirma cugetarea de tzie pinza simtzimintul. DAVILA V. V. 143. 2. A lua pe cineva cu sine spre al conduce sau introduce undeva; a conduce a indrepta. Costea fu dus de escorte. CAMILAR N. I 364. Ii pregatira un cufar un geamantan shil dusera la gara. BASSARABESCU S. N. 32. Nul ducem noi la spinzuratoare numai asha de flori de cuc. CREANGA P. 332. ◊ Expr. A duce (pe cineva) de nas v. nas. A duce (pe cineva) cu vorba (sau cu minciuna) = a promite mereu aminind indeplinirea promisiunii. Ii promisese Filica plugul shi caii lui; dar uite asha il dusese cu vorba zi de zi pina ce cazuse neaua. MIHALE O. 56. (Familiar) A duce (pe cineva) cu zaharelul (sau cu cobza cu preshul) = a prosti (pe cineva) a amagi. ◊ Fig. SHi mugurii tainicii... Cu mina lor dulce De puf shi naluca Pe caile soarelui Vor sa ne duca. BANUSH B. 63. Chemam noaptea sa ma duca in bratzele fericirii. ISAC O. 237. (Rar) A cirmui a conduce. Patruzeci shi shapte de ani am dus tzara cu noroc. DELAVRANCEA A. 75. ♦ Intranz. (Subiectul e un drum o cale etc.) A conduce intrun loc anumit a da in... Pe malul apei sempletesc Carari ce duc la moara. COSHBUC P. I 191. Dau intre huditzi pe drumul care ducea la noi acasa. CREANGA A. 67. ♦ Intranz. Fig. A avea k rezultat. Practica nea aratat k munca colectiva duce la creshterea exigentzei in indeplinirea sarcinilor. SCINTEIA 1953 nr. 2762. ♦ (Subiectul e simtzirea ochii etc.) A calauzi a indrepta. Afla shi tu acum de ceam fost pornit incotro neor duce ochii. CAMILAR N. I 328. Nebuniile mele pentru care am fost certat destul nu ma pot duce pina la orbire. SADOVEANU Z. C. 117. Simtzirea lui era atit de... bolnavicioasa incit daca mintea nu iar fi fost puternica aceasta simtzire lar fi dus la nebunie. MACEDONSKI O. III 24. ◊ Expr. A se lasa dus (de ginduri de visare etc.) = a se lasa copleshit de ginduri a se cufunda in ginduri in visare. In fatza muntzilor noshtri sufletul se lasa dus de visare: k intro elegie fara sfirshit. RUSSO O. 100. Al duce capul (sau gindul mintea) sau al taia capul (pe cineva) v. cap. ♦ A mina (vitele oile). Sint vreo cincishase zile de cind a fost sa duca vitzeii la suhat. CREANGA P. 14. 3. A apropia ceva de o parte a corpului. A duce mincarea la gura. ▭ Am simtzit... raspunse capitanul ducindushi degetul aratator la buze in semn de taina. CAMILAR N. I 143. Duce intruna mina la git k shi cum shiar cauta cravata absenta. SEBASTIAN T. 81. 4. (Cu privire la veshti vorbe raspunsuri salutari) A transmite. SHiacum dami mina! A sunat Cornistul de plecare Du Oltului din partea mea O calda salutare. COSHBUC P. I 79. Greuceanu... dete fratelui sau [un cal] k sa duca ImparatuluiRoshu vestea cea buna. ISPIRESCU L. 226. Prea bine: mergi la doamna sai duci aceasta veste. ALECSANDRI T. II 88. 5. (Cu complementul «viatza» «zilele» etc.) A trai a petrece. Duceau trai de cine dupa ce grofii shi baronii i alungasera din moshtenirea obshteasca. CAMILAR T. 12. Cum tzi se pare viatza asta de prefacatorie de minciuna grosolana care o duci de o saptamina? CAMIL PETRESCU T. I 138. Ma dojenit pentru obscuritatea shi trindavia in care imi duc viatza. GALACTION O. I 26. ◊ Expr. A duce casa buna (cu cineva sau cu ceva) v. casa. A o duce in... = a nu mai inceta din... a o tzine in... Eu ma cunosc; sint pacatos K prea am duson ris shi glume. Prea drag mia fost sa fiu in lume SHiam prea iubit cea fost frumos! COSHBUC P. I 198. Intro batalie o duse cit trai. ISPIRESCU U. 20. O ducea tot intrun cintec de parca era toata lumea a lui. CREANGA P. 299. A o duce (bine rau etc.) (cu cineva) = a trai (bine rau etc.) (cu cineva). In companie la mine vei duceo bine. CAMILAR N. I 268. Cum o duci bre Minecutza? SADOVEANU P. M. 186. A mai duso asha citeva luni shi a mers sashi ia locul de veci linga mama. M. I. CARAGIALE C. 83. Sa ai femeie cum trebuie shi so duci cu dinsa pina la adinci batrinetze. CREANGA P. 169. A no (mai) duce (mult) = a nu mai avea mult de trait a fi gata sa se prapadeasca. Socotea k deacuma na mai duceo mult shi a muri. SBIERA P. 287. A (o) duce la tavaleala v. tavaleala. ♦ A face a se tzine de... Intruna rasunau in tabara viersurile saltaretze shi repezi ale lautarilor shi voinicii duceau jocuri shi chefuri zile intregi. SADOVEANU O. I 176. 6. (Subiectul e o fiintza; cu privire la suferintza etc.) A indura a suporta a suferi a rabda. Cinen pace duce greul bogatziei shi luminii? SHin razboi cinei viteazul fara slava fara nume? VLAHUTZA O. A. 51. ◊ Expr. A duce grija (unei fiintze sau a unui lucru) = a) a fi ingrijorat sa nu i se intimple (cuiva) vreun rau. Ia las’moshule nui duce grija. CREANGA P. 211. Maicasa grijai ducea. ALECSANDRI P. P. 38; b) a se interesa a se ocupa (de cineva sau de ceva). Dupa moartea lui tatasau el singur a trebuit sa duca grija casei. DUNAREANU CH. 9. Maritate mindra mea Dupa mine nu shedea K eu nutzi mai duc grija! JARNÍKBIRSEANU D. 261. A duce dorul = a) (complementul indirect indica o persoana) ai fi dor de cineva. Barbate leaga vornicia de gard k eu nu mai am parte de tine shitzi duc doru. ALECSANDRI T. I 245; b) (complementul indirect indica un lucru) a fi dornic de ceva a simtzi lipsa unui lucru. Cutii cu rahat shiraguri de smochine... shi cite shi mai cite de care duceam dorul la shcoala. La TDRG. 7. (Cu privire la razboaie lupte tratative etc.) A purta. Poporul... E altul acum decit a fost atunci Impins sub jugul strainei porunci Sa duca razboaie nedrepte. BOUREANU S. P. 30. Crima asta au facuto jandarmii ei care duc razboiul lor. CAMILAR N. I 162. ♦ (Cu privire la o munca) A depune a presta. A duce o munca de raspundere. ♦ (Determinat prin «la capat» «la indeplinire» «la bun sfirshit» etc.) A indeplini. Ce nu putura scoate la cale domnii cei mari shi invatzatzi o fata de tzaran o sa duca la indeplinire! RETEGANUL P. IV 30. 8. (Cu privire la linii) A trage a desena. Duc o tangenta la cerc. II. Refl. 1. A merge a se deplasa a se mishca a trece (dintrun loc in altul pe o distantza de obicei mica). De sfintuVasile sa dus cu flacaii la urat. SADOVEANU O. I 354. Ma intreba o data unde ma duceam. Ii spusei k la Academie. M. I CARAGIALE C. 113. Se ducea adesea prin gradina. ISPIRESCU L. 83. ♦ (Mai ales in opozitzie cu ramine shi veni) A pleca (departe intro calatorie lunga). Mini dimineatza ne ducem la Piatra. SADOVEANU B 65. Vezi rindunelele se duc Se scutur frunzele de nuc. EMINESCU O. I 235. Eu mindrutza plec ma duc... Pleacate sa te sarut. JARNÍKBIRSEANU D. 111. ◊ Expr. A se duce drept (sau intrun suflet glontz pushca intins) = a merge dea dreptul undeva repede fara ocol. Sa dus glontz la el pina a ajuns in rascrucea blestemata. POPA V. 333. Neagu cum scapa de la vapor se ducea intins la Evantia. BART E. 167. Se duce drept la fratesau k sai duca bucurie. CREANGA P. 44. A se duce in treaba lui (sau intreabashi sau intrale sale) = a pleca ashi vedea de drum. Se duse fiecare intrale sale. ISPIRESCU L. 99. Dupa ce sa sfirshit nunta feciorii sau dus in treaba lor. CREANGA P. 5. A se duce pe aci incolo = a pleca a o shterge a se carabani. A se duce k vintul (shi k gindul) = a se duce foarte repede. A se duce in lume (sau in toata lumea sau in lumea larga) v. lume. Dutencolo! exclamatzie prin care se exprima neincredere fatza de ceea ce spune cineva (Substantivat) Dutevino = mishcare continua incoace shi incolo alergatura. Deasupra celor patru terase largi e un neintrerupt dutevino de vagonete. BOGZA C. O. 184. (In imprecatzii) Dute (sau ducase) dracului (sau la dracul focului la pacatele pe urlatzi in boala etc.). Vorbaria pudrata domoala... Prea imbuibata macar cai goala Nici o scofala Ducase dracului! DESHLIU G. 9. Ba mai dute shi dracului. RETEGANUL P. I 23. A lasat shi bani shi tot shi sa dus pe urlatzi dupa ceilaltzi. CREANGA P. 60. Ducasepepustii (cu valoare de substantiv) = a) dracul; b) epilepsie. Li se sperie copiii shi li se bolnavesc de ducasepepustii. SADOVEANU P. M. 265. A se duce pe copca v. copca. A Se duce de ripa = a se prapadi a se narui a decadea. Cind eu strig in conferintza k se duce shcoala de ripa dta taci. SEBASTIAN T. 213. (Despre fete sau femei) A se duce dupa cineva = a se marita. Eu Costane dupa el nu ma duc... cai coltzat shi hid. CAMILAR N. I 29. Dupa ciobanel moi duce K guritza lui e dulce! JARNÍKBIRSEANU D. 75. A i se duce ochii (sau inima) dupa cineva = a se uita cu drag la cineva sau la ceva a se indragosti de cineva. [Fetele erau] asha de frumoase shi de dragalashe k tzi se ducea inima dupa dinsele. SBIERA P. 150. A se tot duce = a merge mereu fara a se opri. Sa tot dus cale de trei zile. RETEGANUL P. V 29. Ivan incepe iar a cinta shi se tot duce inainte. CREANGA P. 299. Se tot duc se duc mereu. EMINESCU O. I 104. A se duce cu dumnezeu (sau in plata in shtirea lui dumnezeu sau in plata domnului) = a merge in drumul lui a se duce in treaba lui. Apoi te dun shtirea lui dzeu. RETEGANUL P. III 54. Sa se duca in plata lui dumnezeu. CREANGA P. 292. ♦ A merge a umbla (fara o anumita tzinta); a colinda a cutreiera. Ma duc ma duc mereu peun drum Ce se pierden departari de fum. BENIUC V. 20. Se duse asha in neshtire in ograda cu pruni. DELAVRANCEA H. T. 150. Mergea Ivan... fara sa shtie unde se duce. CREANGA P. 297. ♦ A pluti a fi purtat de apa. Se duse butoiul pe Dunare. ISPIRESCU L. 354. ◊ Expr. A se duce pe apa simbetei (sau pe girla) v. apa. 2. (Despre «veste» «zvon» «nume» etc.) A se raspindi a se latzi. Ushor se duce nume Deun lucru bun in lume Dar mai ushor deun lucru Frumos cuadevarat. COSHBUC P. I 277. Asemene pietre fac podoaba imparatziei mele; nu se gasesc altele mai mari shi mai frumoase decit aceste la nici o imparatzie shi de aceea sa dus vestea in toata lumea. CREANGA P. 218. 3. Fig. A trece. Numai de sar duce noaptea asta blestemata mai repede. G. M. ZAMFIRESCU M. D. II 328. Ia acushi se duce noaptea shi vai! de odihna noastra. CREANGA P. 253. ♦ A eshua. Va sa zica afacerea cu mahorca sa dus. CAMILAR N. I 147. ♦ A disparea. Sa dus zapada alba de pe intinsul tzarii Sau dus zilele babei shi noptzile vegherii. ALECSANDRI O. 174. 4. Fig. (Despre fiintze uneori urmat de determinari k «din lume» «de pe fatza pamintului») A muri. Cei ce sau dus nimica nu mai vor. JEBELEANU C. 34. Noroc de tragatori... k altfel ma duceam shi eu. CAMILAR N. I 286. Sa navem noi un copil macar care... sa ne inchiza ochii cind o fi sa ne ducem! DELAVRANCEA S. 241. SHi nu cumva sa faci de altfel k teai dus de pe fatza pamintului. CREANGA P. 233. ◊ Fig. Sa dus amorul un amic Supus amindurora. EMINESCU O. I 184. ♦ (Despre lucruri) A se sfirshi. Ma gindesc la trecut... toate sau dus sau scufundat in neshtiut. SADOVEANU O. VII 191. III. Intranz. A rezista a tzine la... Era singurul care nu ducea la bautura. M. I. CARAGIALE C. 16. [Bradul] sanatos din fire shia impletit inima shi a dus la necazuri k un sfint. BASSARABESCU V. 49. Cum putetzi duce fara pine? RETEGANUL P. IV 41.

VENÍ vin shi (regional) viu vb. IV. Intranz. 1. A merge inspre persoana care vorbeshte sau despre care se vorbeshte; a se apropia de un loc de o ashezare considerata aproape de vorbitor. Venea Mitrea argatul cu cirdishorul de oi shi cu cele doua vaci. SADOVEANU B. 20. Prin fatza Ministerului de Domenii... venea agale o trasura. CAMIL PETRESCU U. N. 136. Care dintre cai a veni la jaratic sa manince acela are sa te duca la imparatzie. CREANGA P. 192. Oastea lesheasca vine spre cetate. ALECSANDRI T. II 27. ◊ (Prin analogie) Baltzateshti! O improvizare de bilei pe shoseaua care vine de la Piatra. IBRAILEANU A. 7. ◊ (In personificari) Venea din cer pe cimp amurgul. GOGA C. P. 10. Din codri noaptea vine Pe furish. COSHBUC P. I 47. Zaresc in departare se inteietoare un sul de raze care venea inspre dinshii. CREANGA P. 228. Sara vine din arinishti. EMINESCU O. I 103. Vine vintu dinspre muntzi SHii cu dor de la parintzi. JARNÍKBIRSEANU D. 350. ◊ (Intarit prin repetare) Mircea insushi minan lupta vijeliangrozitoare Care vine vine vine calca totul in picioare. EMINESCU O. I 148. ◊ (Construit cu dativul) Tirzie toamna e acum Se scutur frunzele pe drum SHi lanurile sint pustii... De ce numi vii de ce numi vii? EMINESCU O. I 235. ◊ Expr. (Cu verbul la imperativ mai ales in forma vino intreaga expresie avind valoare de substantiv) Dute vino = mishcare circulatzie intensa neintrerupta. Acel dute vino al oamenilor de legatura nu batea prea mult la ochi. CAMIL PETRESCU O. II 247. (De obicei construit cu verbul «a avea») Vinoncoace = a) farmec dragalashenie atractzie. Multzi se dau pe linga ea car avea bune paralutze; da ce face ce drege k nare altoi de vinoncoace. DELAVRANCEA S. 44. Lui Harap Alb i se tulburau mintzile uitinduse la fata shi vazindo cit era de tinara de frumoasa shi plina de vinancoace. CREANGA P. 275. O fata frumoasa bine facuta vesela shi cu vinaincoace. CONTEMPORANUL II 216; b) (rar) ademenire ispita. Vei vedeao pe la hori Sa no lashi la vinoncoace. Stai cu ea ce shtii tui spune Dar cu capul mi te pune Sa no joace Altzi feciori. COSHBUC P. I 135. ♦ A merge impreuna cu cineva (v. insotzi) sau in urma cuiva (v. urma). Face semn dracului cu mina sa vie dupa el. CREANGA P. 52. Vin’ cu mine rataceshte Pe carari cu cotituri. EMINESCU O. I 209. ◊ Fig. Eu ma duc uritul vine Tot alaturea cu mine. JARNÍKBIRSEANU D. 211. ◊ Expr. (Popular) A veni dupa cineva = a se casatori cu cineva. Acele care lear fi luat nu veneau dupa el shi asha a ramas neinsurat. RETEGANUL P. II 22. Dea veni el dupa mine Sal iubesc eu numai eu. ALECSANDRI P. I 7. Vino mindra dupa mine K mii prinde tare bine. HODOSH P. P. 82. ♦ A intra (in locul in spatziul unde se afla vorbitorul). Sa vie strainul ce cinta afara Sa cinte aci. BOLINTINEANU O. 77. ◊ Expr. A veni in slujba = a se angaja in slujba cuiva. Domniata miai poruncit sa vin in slujba dtale in locul tatei. RETEGANUL P. V 48. Ipate se imbogatzise... de cind a venit Chirica in slujba la dinsul. CREANGA P. 153. ♦ (Despre ape urmat de determinari modale sau locale) A curge. Din acest munte... Oltul vine la vale asupra cimpiilor shi a oamenilor. BOGZA O. 14. Subt zarea cea din urma a inserarii apele veneau posomorite clatininduse k lespezi fumurii shi clipotind ushor la tzarm. SADOVEANU N. P. 182. A dat peste un pirau a carui apa venea grozav de tulbure. CREANGA O. A. 271. ◊ Expr. A veni mare = ashi ridica mult nivelul a creshte a se umfla a se revarsa. De venea apa mare araturile lui le ineca. ISPIRESCU L. 206. Prahova din cauza ploilor la munte venise mare. BOLINTINEANU O. 427. Nu plinge asha de tare K vine Dunarea mare! JARNÍKBIRSEANU 209. Ai veni (cuiva) apa la moara v. apa (I 2). ♦ A se deplasa purtat de valuri; a pluti. Venea o moara pe Siret [titlu]. SADOVEANU Vazu un sicrinel... k vine pe apa. ISPIRESCU L. 189. ♦ (Urmat de determinari introduse prin prep. «asupra») A navali asupra sau impotriva cuiva. Trifon vazindui k vin asupra casei lui porunci bitei sa le iasa inainte. RETEGANUL P. I 8. [Leul] Incepu a veni asupra voinicului. ISPIRESCU U. 31. 2. A sosi a ajunge undeva sau la cineva (pornind dintrun punct anumit). El a venit Dintrun afund de rasarit. COSHBUC P. I 54. Ai avut mare noroc cam venit tocmai la pont. CARAGIALE O. II 288. Bine k atzi apucat a veni shi dvoastra. CREANGA P. 159. Venitam shi am invins! ALECSANDRI P. II 12. ◊ (Rar despre obiecte) Tronul asta... a venit aci iaca asha urdubelea. ISPIRESCU U.94. ◊ Expr. A veni pe lume = a se nashte. Gheorghe Eminovici capatase intracestea copii patru baietzi shi doua fete venitzi pe lume cam la un an unul. CALINESCU E. 18. Vitzelul ista o data ceo venit pe lume inapoi sa cheama k nul mai putem intoarce. BART S. M. 85. (Eliptic) Cind se nascu copilul ce sashtepta sa vie. ALEXANDRESCU M. 4. Bineai venit v. bine¹ (I 1). A veni (cuiva) in ajutor v. ajutor. A veni intrun suflet (sau cu sufletul la gura) = a veni foarte repede abia mai putzind respira gifiind. Iar eantrun suflet vine Cu parul desfacut La mine Sami spuie cea facut. TOPIRCEANU B. 34. A treia zi disdedimineatza se gindi la taune. Acesta veni intrun suflet. ISPIRESCU L. 46. A veni glontz v. glontz. A veni la fatza locului v. loc (I 1). A veni la spartul tirgului = a sosi prea tirziu. (Despre suferintze necazuri boli) A veni pe (sau peste) capul cuiva = a se abate asupra cuiva. Pacostea aceasta chiar din senin veni preste capul meu. RETEGANUL P. II 50. Biata mama nu shtie de asta mare urgie ce ia venit pe cap! CREANGA P. 25. A veni cu jalban protzap v. jalba. Ai veni cuiva dea gata (sau muran gura) = a capata fara nici o osteneala. A veni la cunoshtintza cuiva = a ajunge la cunoshtintza cuiva. Plingerile boierilor venisera la cunoshtintza sultanului. ISPIRESCU M. V. 9. ♦ (Despre obiecte) A sosi (fiind adus trimis expediat de cineva). Ii veneau scrisori shi cereri de departe din nishte tirguri cu nume ciudate. SADOVEANU B. 10. Pina acu nam primii banii. Fireshte k in douatrei zile imi vin. CARAGIALE O. VII 7. Vin sagetzi de pretutindeni. EMINESCU O. I 148. ♦ (Despre publicatzii) A sosi periodic a fi difuzat. «Familia» revista populara venea negreshit la Blaji. CALINESCU E. 114. ♦ (Despre zgomote shi despre adieri mirosuri etc.) A ajunge pina la persoana care vorbeshte sau despre care se vorbeshte sau pina intrun loc determinat. Vorbele veneau greu vintul le impingea indarat le shtergea le schimba. DUMITRIU P. F. 21. Venea pina la foc sunet de ape de la un vad al Moldovei. SADOVEANU N. P. 25. Mia venit la nas bunul miros de la friptura ta. RETEGANUL P. III 62. Ii venise shi ei miros de pirleala pieilor. ISPIRESCU L. 214. 3. A se duce sa viziteze pe cineva a merge in treacat la cineva sau undeva a trece pe la cineva a aparea a se ivi a se prezenta undeva sau la cineva. Venea la tirg din cind in cind k sa ma cerceteze cum ishi cerceta barbacutzii de la turma lui de oi. SADOVEANU N. F. 6. Simtzind k are sa vie tatasau la judecata... se chibzuira k sa faca o primire frumoasa. ISPIRESCU L. 277. Venea in toate zilele sa cerceteze cum i mai merge. CARAGIALE O. III 76. Veneai la mine noaptea k nimeni sa te vada. EMINESCU O. I 92. Vulpea nu venea peacolo cit shtia k sturzul nare cei da. SHEZ. III 185. ◊ Expr. Ai veni (cuiva) lacrimile = a plinge sau a fi gata sa plinga. O duceam in bratze shimi veneau lacrimile cind o vedeam atit de ofilita! SADOVEANU O. I 315. (Despre ginduri idei) Ai veni (cuiva) in (sau prin) minte (sau cap) = ai da (cuiva ceva) prin minte deodata pe neashteptate. Team auzit pomenind ceva despre mama ta... shi nu shtiu cum miau venit in cap copiii tai. SAHIA N. 32. Imi veni in minte o idee geniala. HOGASH M. N. 94. Lui UrmaGalbina indatai veni prin minte k asha este. RETEGANUL P. V 76. Se framinta ei cu mintea fel shi chip dar nici unuia nui vine in cap ce sa faca. CREANGA P. 310. Ce (cite sau cum) i vine cuiva pe limba (sau la gura) = ce (cite sau cum) exprima cineva spontan shi fara discernamint intrun moment de surescitare. Tocmai pentru k acum colonelul era in toane bune shil lua peste picior Mitica putea sai vorbeasca despre tot ce avea in suflet shii venea pe limba. PAS Z. III 170. Cazuse... blestamindune cum i venea la gura. CREANGA A. 111. (Cu pronuntzare regionala) Muierea... nul mai slabea din.... citei vineau la gura. RETEGANUL P. I 7. Ai veni (cuiva) (mosh) Ene pe la gene v. mosh (I 1). 4. A urma dupa altcineva sau altceva; a succeda. Pe urma vine casa lui Macedon Cercetashu pe urma casa primarului. REBREANU I. 10. ◊ Expr. Anul (sau luna saptamina etc.) Ce vine = anul (sau luna saptamina etc.) urmator celui de fatza. Cei ce vin (sau vor veni) (dupa noi) = urmashii noshtri. Banii ne trebuie sa... cladim locashe pentru iertarea pacatelor noastre shi pentru cei ce vor veni dupa noi. DELAVRANCEA O. II 196. Noi shtim cai multa viatza SHi in noi shin cei ce vin. COSHBUC P. II 107. Ai veni cuiva rindul = a sosi (dupa o ashteptare) rindul cuiva la o actziune. A! boieri a venit shi rindul domnului. DELAVRANCEA O. II 159. Veni rindul sai dea o desaga de galbini. RETEGANUL P. IV 19. Ashai k venit shi rindul mieu? CREANGA P. 54. ♦ A urma dupa cineva in grad sau in rang; a fi situat pe o anumita treapta intro ierarhie. Dupa boierime veneau breslele negustorilor shi a meseriashilor lipsite de orice drept municipal. ALECSANDRI la NEGRUZZI S. I X. 5. Ashi avea originea a deriva a proveni a purcede a izvori a se trage din.... Afin shtiind din ce venea boala intra... la imparateasa. ISPIRESCU L. 118. ♦ A decurge (k o consecintza). Te pun... la adapost despre orice neajunsuri ar putea satzi vina dupe urma cuvintelor mele iubite autorule. ODOBESCU S. III 11. Hanii nau vinat decit folosul lor shi dacilea vine k ei erau gata a incheia un tractat. BALCESCU O. II 151. 6. A sosi sau a se intoarce in locul unde trebuie sa se afle unde se cuvine sa fie unde este ashteptat. Venea tirziu acasa pentru k se ducea probabil la teatru. CALINESCU E. 178. Dintralte tzari de soare pline Pe undeatzi fost shi voi straine Venitzi dragi pasari inapoi. COSHBUC P. I 90. SHezi aici pina despre ziua k am sa vin tot eu sa te iau. CREANGA P. 97. Fie ma duc; dar vin indata indarat. ALECSANDRI T. I 252. Dar lui mare nui venea Nici laptutzul la masura Nici cashul lanchegatura. TEODORESCU P. P. 514. ◊ Expr. Ai veni (cuiva) mintea la loc (sau in cap la cap) sau ai veni (cuiva) mintea acasa = a deveni mai intzelept a se cumintzi a se potoli a se indrepta. Ma bucuram k ia venit shi lui... mintea la loc. C. PETRESCU I. II 238. Imblatea pe bietul tzigan k sai vina mintea la loc. RETEGANUL P. I 74. Ai veni (cuiva) inima (sufletul graiul) la loc = a se linishti (dupa o spaima o emotzie); ashi recapata increderea curajul. Tirgovetzului nui venise inca nici inima nici graiul la loc. GALAN Z. R. 49. Venindui inima la loc shi plin de incredere in sine k va izbuti la ceea ce gindea se infatzisheaza inaintea tatasau. CREANGA P. 192. Iatal!... O! parcami mai vine inima la loc. ALECSANDRI T. II 30. Ashi veni in fire (in simtzire in cunoshtintzi sau regional in ori) = a se reculege a se dezmetici. Cei de fatza stateau incremenitzi: inca nushi venisera in fire. SADOVEANU N. P. 386. Fata... era mai mult moarta decit vie; abia shiau putut veni in ori. SBIERA P. 309. Dupa ceshi veni in simtziri din ametzeala ishi tzinu firea. ISPIRESCU L. 136. (Asha sau acum) mai vii deacasa = incepi satzi dai seama sa intzelegi; devii mai ingaduitor. Ei bravo! Asha mai vii deacasa puiule! C. PETRESCU C. V. 343. Ia acum mai vii deacasa fatul mieu. CREANGA P. 223. (Cu modificarea expresiei) Tocmai acum imi veni shi dumnealui deacasa shi pricepu k nesocotita fu a lui cerere. ISPIRESCU U. 106. (Invechit shi popular) Ashi veni in cunoshtintza (sau in socotintza) = ashi da seama a pricepe; a se lamuri. Incepura ashi da coate ashi veni in cunoshtintza. ISPIRESCU L. 38. Boierii shiau venit in cunoshtintza; au vazut k turma nu poate fi fara pastor. NEGRUZZI S. I 149. Viindui in socotintza k el... nu cunoshtea nici cea mai mica parte a [ostrovului]. DRAGHICI R. 154. (In imprecatzii) Venitziar (veniiar etc.) numele exprima dorintza k cel caruia ne adresam (sau despre care vorbim) sa nu se mai intoarca din locurile unde se duce. 7. (Despre ashezari locuri constructzii) A fi situat intrun anumit loc sau intro anumita pozitzie. Curtea venea ceva mai departishor de sat incolo peun deal. MIRONESCU S. A. 104. Pe sub teii de pe vale Cam pe unde vine moara. PAUNPINCIO P. 76. Din sus de Humuleshti vin Vinatorii Neamtzului. CREANGA A. 71. ♦ A ajunge pina la...; a atinge. Genele... ashai erau de lungi shi de dese dei veneau pina la gura. RETEGANUL P. V 36. Iarba verde subtzirica shi nalta demi venea pina mai sus de genunchi. ISPIRESCU L. 244. ◊ Expr. (Rar) Ai veni (cuiva) apa la gura se spune cind cineva se gaseshte intro situatzie foarte grea. Alegea totdauna vremurile cele mai grele cind adica se sculau turcii cu razboi asupra lui Mihai Viteazul cu gind k vazind Mihai cai vine apa la gura sa fagaduiasca tot ce va cere... Batóri. ISPIRESCU M. V. 34. 8. A ajunge intro anumita situatzie stare pozitzie. Turcii... mijlocira sa vie domn [Mihai]. ISPIRESCU M. V. 4. Iarashi au venit in ce dintai ticaloasa stare. DRAGHICI R. 140. ◊ Expr. A veni in nas = a cadea (cu fatza in jos). Ei! sengroasha gluma!... Pina ce am venit in nas. DELAVRANCEA O. II 113. Ai veni (cuiva) rau = a fi cuprins de ametzeala a se simtzi rau ashi pierde (sau a fi pe punctul de ashi pierde) cunoshtintza. Abia mai putu ingaima citeva cuvinte fara shir patrunsa de un fior la gindul... k lui Nicu i sa intimplat ceva. Ii veni rau. CAMIL PETRESCU O. II 486. Un sentiment de nelinishte de osteneala. il grabea spre casa k pe un om care simte cai vine rau. VLAHUTZA O. A. III 58. Ai veni (cuiva) nu shtiu cum se spune cind cineva se afla intro situatzie neplacuta penibila. Din copilaria mea sint deprins a asculta de tata shi tocmindute pe line parcami vine nu shtiu cum. CREANGA P. 203. A veni la putere = a prelua puterea politica intro tzara. A veni vorba k sau a veni vorba de (sau despre) cineva sau ceva sau (frantzuzism neobishnuit) a veni la... = a ajunge cu discutzia la un anumit subiect. La urma venind vorba de doine ardeleneshti a cintat. REBREANU R. I 173. Din una din alta veni vorba k se duce in calatorie. ISPIRESCU L. 127. Fiindca a venit vorba deasha itzi spun k la un frate. CREANGA P. 200. Nimic mai frumos decit situatzia acestui tirg pe un vesel podish imbratzoshat de SHiret shi Moldova... Dar iaca am venit la Moldova. Vornicul Ureche zice k numele tzarii vine de la ea. NEGRUZZI S. I 194. A veni la vorba (la vorbele sau la cuvintul) cuiva = a recunoashte (prin desfashurarea ulterioara a lucrurilor) k prevederile cuiva sau adeverit k sfaturile care lea dat au fost bune. Ei HarapAlb ashai k ai venit la vorbele mele? CREANGA P. 213. Ma tem sa nu viu la cuvintele capitanului. DRAGHICI R. 15. SHi din gura mii zicea: Ai venit la vorba mea. TEODORESCU P. P. 628. Vine cam ciudat = este sau pare ciudat. Un bou in post mare? Drept cam ciudat vine Dar asta sentimpla in oricare loc. ALEXANDRESCU P. 64. Cum vine asta? = a) ce inseamna cum trebuie interpretat acest fapt? b) cum se talmaceshte? Cum vine asta pe limba noastra intreba sheful de echipaj. BART S. M. 101. Asha vine vorba = asha se spune asha e obiceiul. Sa nu luatzi in nume de rau cind ma vetzi auzi zicinduva: dragii moshului caci de! asha vine vorba. ISPIRESCU U. 2. Vorba vine = e numai un fel de a vorbi (care nu corespunde realitatzii); ash! de unde! Ceasul primejdiei se apropie... Asha ma tem. Te temi?.. Vorba vine. ALECSANDRI T. 1124. Ai veni (cuiva sau la ceva) de hac v. hac¹.9. (Despre intimplari evenimente) A se produce a avea loc a se intimpla. Dear veni o intimplare noua care am ajutao sa se prefaca in minune. SADOVEANU P. 110. ♦ (Despre unitatzi de timp) A sosi (in succesiune normala). Cum vine dumineca Ipate shi cu Chirica se ieu shi se duc la hora in sat. CREANGA P. 163. Sa nu vie vremea sa dai cinstea pe rushine. NEGRUZZI S. I 249. Expr. (Popular) Vine un an (de cind... ) = se implineshte un an (de cind... ). Ma muncesc de vineun an Sa fac din pelin zahar. TEODORESCU P. P. 285. Ai veni cuiva ceasul = a sosi pentru cineva momentul decisiv (in special momentul mortzii). Ma gindesc k omul nu shtie cind i vine ceasul. DELAVRANCEA O. II 219. In ziua a treia i veni ceasul nashterii. ISPIRESCU L. 121. (Fig.) Fortzele vii ale unui neam pot fi stinjenite o vreme; cind le vine insa ceasul inmuguresc shi infloresc cu putere irezistibila. SADOVEANU E. 67. 10. (Cu valoare de semiauxiliar shi cu subiectul logic in dativ) A fi cuprins sau stapinit de un gind de o senzatzie de o dorintza; a fi inclinat sau dispus la ceva a simtzi nevoia sa. Nu care cumva sai vie pofta sa shi domneasca. ISPIRESCU L. 327. Miau venit shi mie toane. EMINESCU N. 20. Sai vina raul gind de a lepada cartea ta din mina. ODOBESCU S. III 11. Iam trimis dorul acasa Pe frunza din via noasta! Dorul lui e mare domn; Seara cind i vine somn Trebuie sa il adorm. JARNÍKBIRSEANU D. 126. ◊ (Urmat de propozitzii cu verbul la conjunctiv sau la infinitiv) Nici in casa nui venea sa ramina peste noapte. BART E. 255. Sa trezit deodata cu SHofron dar nui venea sa se scoale. SLAVICI O. I 220. Doamne fereshte de omul nebun k tarei de jalit sarmanul. Pe deo parte itzi vine a ride shi pe de alta itzi vine al plinge. CREANGA P. 243. (Eliptic) Ash juca shi nu shtiu bine; Mash lasa shi iar numi vine.= JARNÍKBIRSEANU D. 419. ◊ Expr. A nui veni (cuiva) sa creada v. crede (2). Ai veni (cuiva) bizdicul v. bizdic. Ai veni cuiva hachitzele v. hachitze. Ai veni cuiva (totzi) dracii = a se infuria a se minia. Cetzi (i etc.) vine (sa... )? se spune cind cineva face un lucru ciudat nesabuit. Ei acum ce tzia venit sami rascoleshti dosarele? BARANGA I. 162. Cei veni lui ia o piatra shi aruncindo catre fintina nemereshte drept in tigva. ISPIRESCU L. 357. Intruna din zile cei vine parintelui ne cauta ceasloavele. CREANGA A. 4. Cum i vine cuiva = cum i place cum vrea cum i convine. Fata minte cum i vine. COSHBUC P. I 203. Nai chip in toata voia in privireai sa te pierzi Cum itzi vine cum itzi place pe copila so dezmierzi. EMINESCU O. I 155. Ai veni cuiva la indemina (sau la socoteala) = ai conveni cuiva ai fi pe plac. Ei nui venea la socoteala sa se arate lui aevea. ISPIRESCU L. 184. Se prinde in joc linga o fata care chiteshte k iar cam veni la socoteala. CREANGA P. 163. Ai veni bine (sa...) v. bine¹ (II). Ai veni la merchez v. merchez. Ai veni greu (sa...) v. greu¹ (2). Ai veni peste mina v. mina (1). A nui veni la cherem v. cherem. 11. (Despre obiecte de imbracaminte) A fi pe masura cuiva a se potrivi; p. ext. ai shedea cuiva bine (sau in constructzii negative rau). Am nishte rochii pentru Sabina... Prefacute cred k au sai vina foarte bine. C. PETRESCU C. V. 227. Cearca sa vada daca papucul vine pe piciorul fetei babei. SHEZ. V 67. ♦ (Invechit mai ales in constructzii negative) A se potrivi a cadra. Caci nu vine Pentru mine Sa shtiu seri caun diac. NEGRUZZI S. II 110. 12. (Popular) Ai reveni sau a i se cuveni cuiva (de drept printro impartzeala etc.). (Refl.) Putzintel tzi sa venit Numun stinjin de pamint. MARIAN I. 516. Ieri am fost la cantzelerit shi vatavul a spus k nu mi se vine nimic. CONTEMPORANUL IV 392. ♦ (Adesea in constructzii impersonale construit cu dativul) A reprezenta rezultatul unei masuratori unui calcul. Miu k se necajea Tragea maciuca de la sacsana care venea shaptesprece oca. MAT. FOLK. 214. La maciuca se uita: Cu dreapta Co apuca In cintar K mio punea Zece oca cami venea. TEODORESCU P. P. 599. 13. (Insotzit de un nume predicativ formeaza predicate nominale) A se afla intro anumita legatura de dependentza (cu cineva). [Prietenii] ofitzerului veneau cum sar zice cumetri cu alde Ciupitu circiumarul. CAMIL PETRESCU O. II 519. Intro fereastra din multele ferestre ale acelui castel zareshte o femeie cosind care i venea oarecum cunoscuta.BOTA P. 78. Prez. ind. pers. 2 shi: (regional) vini (HODOSH P. P. 164) imper. pers. 2 sg. shi: vina (SADOVEANU D. P. 78) vino part. shi: (regional) vint (JARNÍKBIRSEANU D. 398) vent.

A SE DÚCE ma duc intranz. 1) A se deplasa a pleca undeva. ~ la shcoala. ◊ ~ dupa cineva a se marita. ~ drept (sau glontz intrun suflet fuga pushca) a merge repede shi fara ocoliri. ~ pe copca (sau pe garla pe apa sambetei) a se pierde. Dutevino intro parte shi in alta. 2) (despre zvonuri veshti) A se raspandi repede. /<lat. ducere

dutevíno s. n.

dutevíno s. n.

dutevino

DUTEVÍNO s. (pop.) treapad. (Era un ~ continuu.)

DUTEVINO s. (pop.) treapad. (Era un ~ continuu.)