VENÍ vin shi (regional) viu vb. IV. Intranz. 1. A merge inspre persoana care vorbeshte sau despre care se vorbeshte; a se apropia de un loc de o ashezare considerata aproape de vorbitor. Venea Mitrea argatul cu cirdishorul de oi shi cu cele doua vaci. SADOVEANU B. 20. Prin fatza Ministerului de Domenii... venea agale o trasura. CAMIL PETRESCU U. N. 136. Care dintre cai a veni la jaratic sa manince acela are sa te duca la imparatzie. CREANGA P. 192. Oastea lesheasca vine spre cetate. ALECSANDRI T. II 27. ◊ (Prin analogie) Baltzateshti! O improvizare de bilei pe shoseaua care vine de la Piatra. IBRAILEANU A. 7. ◊ (In personificari) Venea din cer pe cimp amurgul. GOGA C. P. 10. Din codri noaptea vine Pe furish. COSHBUC P. I 47. Zaresc in departare se inteietoare un sul de raze care venea inspre dinshii. CREANGA P. 228. Sara vine din arinishti. EMINESCU O. I 103. Vine vintu dinspre muntzi SHii cu dor de la parintzi. JARNÍKBIRSEANU D. 350. ◊ (Intarit prin repetare) Mircea insushi minan lupta vijeliangrozitoare Care vine vine vine calca totul in picioare. EMINESCU O. I 148. ◊ (Construit cu dativul) Tirzie toamna e acum Se scutur frunzele pe drum SHi lanurile sint pustii... De ce numi vii de ce numi vii? EMINESCU O. I 235. ◊ Expr. (Cu verbul la imperativ mai ales in forma vino intreaga expresie avind valoare de substantiv) Dute vino = mishcare circulatzie intensa neintrerupta. Acel dute vino al oamenilor de legatura nu batea prea mult la ochi. CAMIL PETRESCU O. II 247. (De obicei construit cu verbul «a avea») Vinoncoace = a) farmec dragalashenie atractzie. Multzi se dau pe linga ea car avea bune paralutze; da ce face ce drege k nare altoi de vinoncoace. DELAVRANCEA S. 44. Lui Harap Alb i se tulburau mintzile uitinduse la fata shi vazindo cit era de tinara de frumoasa shi plina de vinancoace. CREANGA P. 275. O fata frumoasa bine facuta vesela shi cu vinaincoace. CONTEMPORANUL II 216; b) (rar) ademenire ispita. Vei vedeao pe la hori Sa no lashi la vinoncoace. Stai cu ea ce shtii tui spune Dar cu capul mi te pune Sa no joace Altzi feciori. COSHBUC P. I 135. ♦ A merge impreuna cu cineva (v. insotzi) sau in urma cuiva (v. urma). Face semn dracului cu mina sa vie dupa el. CREANGA P. 52. Vin’ cu mine rataceshte Pe carari cu cotituri. EMINESCU O. I 209. ◊ Fig. Eu ma duc uritul vine Tot alaturea cu mine. JARNÍKBIRSEANU D. 211. ◊ Expr. (Popular) A veni dupa cineva = a se casatori cu cineva. Acele care lear fi luat nu veneau dupa el shi asha a ramas neinsurat. RETEGANUL P. II 22. Dea veni el dupa mine Sal iubesc eu numai eu. ALECSANDRI P. I 7. Vino mindra dupa mine K mii prinde tare bine. HODOSH P. P. 82. ♦ A intra (in locul in spatziul unde se afla vorbitorul). Sa vie strainul ce cinta afara Sa cinte aci. BOLINTINEANU O. 77. ◊ Expr. A veni in slujba = a se angaja in slujba cuiva. Domniata miai poruncit sa vin in slujba dtale in locul tatei. RETEGANUL P. V 48. Ipate se imbogatzise... de cind a venit Chirica in slujba la dinsul. CREANGA P. 153. ♦ (Despre ape urmat de determinari modale sau locale) A curge. Din acest munte... Oltul vine la vale asupra cimpiilor shi a oamenilor. BOGZA O. 14. Subt zarea cea din urma a inserarii apele veneau posomorite clatininduse k lespezi fumurii shi clipotind ushor la tzarm. SADOVEANU N. P. 182. A dat peste un pirau a carui apa venea grozav de tulbure. CREANGA O. A. 271. ◊ Expr. A veni mare = ashi ridica mult nivelul a creshte a se umfla a se revarsa. De venea apa mare araturile lui le ineca. ISPIRESCU L. 206. Prahova din cauza ploilor la munte venise mare. BOLINTINEANU O. 427. Nu plinge asha de tare K vine Dunarea mare! JARNÍKBIRSEANU 209. Ai veni (cuiva) apa la moara v. apa (I 2). ♦ A se deplasa purtat de valuri; a pluti. Venea o moara pe Siret [titlu]. SADOVEANU Vazu un sicrinel... k vine pe apa. ISPIRESCU L. 189. ♦ (Urmat de determinari introduse prin prep. «asupra») A navali asupra sau impotriva cuiva. Trifon vazindui k vin asupra casei lui porunci bitei sa le iasa inainte. RETEGANUL P. I 8. [Leul] Incepu a veni asupra voinicului. ISPIRESCU U. 31. 2. A sosi a ajunge undeva sau la cineva (pornind dintrun punct anumit). El a venit Dintrun afund de rasarit. COSHBUC P. I 54. Ai avut mare noroc cam venit tocmai la pont. CARAGIALE O. II 288. Bine k atzi apucat a veni shi dvoastra. CREANGA P. 159. Venitam shi am invins! ALECSANDRI P. II 12. ◊ (Rar despre obiecte) Tronul asta... a venit aci iaca asha urdubelea. ISPIRESCU U.94. ◊ Expr. A veni pe lume = a se nashte. Gheorghe Eminovici capatase intracestea copii patru baietzi shi doua fete venitzi pe lume cam la un an unul. CALINESCU E. 18. Vitzelul ista o data ceo venit pe lume inapoi sa cheama k nul mai putem intoarce. BART S. M. 85. (Eliptic) Cind se nascu copilul ce sashtepta sa vie. ALEXANDRESCU M. 4. Bineai venit v. bine¹ (I 1). A veni (cuiva) in ajutor v. ajutor. A veni intrun suflet (sau cu sufletul la gura) = a veni foarte repede abia mai putzind respira gifiind. Iar eantrun suflet vine Cu parul desfacut La mine Sami spuie cea facut. TOPIRCEANU B. 34. A treia zi disdedimineatza se gindi la taune. Acesta veni intrun suflet. ISPIRESCU L. 46. A veni glontz v. glontz. A veni la fatza locului v. loc (I 1). A veni la spartul tirgului = a sosi prea tirziu. (Despre suferintze necazuri boli) A veni pe (sau peste) capul cuiva = a se abate asupra cuiva. Pacostea aceasta chiar din senin veni preste capul meu. RETEGANUL P. II 50. Biata mama nu shtie de asta mare urgie ce ia venit pe cap! CREANGA P. 25. A veni cu jalban protzap v. jalba. Ai veni cuiva dea gata (sau muran gura) = a capata fara nici o osteneala. A veni la cunoshtintza cuiva = a ajunge la cunoshtintza cuiva. Plingerile boierilor venisera la cunoshtintza sultanului. ISPIRESCU M. V. 9. ♦ (Despre obiecte) A sosi (fiind adus trimis expediat de cineva). Ii veneau scrisori shi cereri de departe din nishte tirguri cu nume ciudate. SADOVEANU B. 10. Pina acu nam primii banii. Fireshte k in douatrei zile imi vin. CARAGIALE O. VII 7. Vin sagetzi de pretutindeni. EMINESCU O. I 148. ♦ (Despre publicatzii) A sosi periodic a fi difuzat. «Familia» revista populara venea negreshit la Blaji. CALINESCU E. 114. ♦ (Despre zgomote shi despre adieri mirosuri etc.) A ajunge pina la persoana care vorbeshte sau despre care se vorbeshte sau pina intrun loc determinat. Vorbele veneau greu vintul le impingea indarat le shtergea le schimba. DUMITRIU P. F. 21. Venea pina la foc sunet de ape de la un vad al Moldovei. SADOVEANU N. P. 25. Mia venit la nas bunul miros de la friptura ta. RETEGANUL P. III 62. Ii venise shi ei miros de pirleala pieilor. ISPIRESCU L. 214. 3. A se duce sa viziteze pe cineva a merge in treacat la cineva sau undeva a trece pe la cineva a aparea a se ivi a se prezenta undeva sau la cineva. Venea la tirg din cind in cind k sa ma cerceteze cum ishi cerceta barbacutzii de la turma lui de oi. SADOVEANU N. F. 6. Simtzind k are sa vie tatasau la judecata... se chibzuira k sa faca o primire frumoasa. ISPIRESCU L. 277. Venea in toate zilele sa cerceteze cum i mai merge. CARAGIALE O. III 76. Veneai la mine noaptea k nimeni sa te vada. EMINESCU O. I 92. Vulpea nu venea peacolo cit shtia k sturzul nare cei da. SHEZ. III 185. ◊ Expr. Ai veni (cuiva) lacrimile = a plinge sau a fi gata sa plinga. O duceam in bratze shimi veneau lacrimile cind o vedeam atit de ofilita! SADOVEANU O. I 315. (Despre ginduri idei) Ai veni (cuiva) in (sau prin) minte (sau cap) = ai da (cuiva ceva) prin minte deodata pe neashteptate. Team auzit pomenind ceva despre mama ta... shi nu shtiu cum miau venit in cap copiii tai. SAHIA N. 32. Imi veni in minte o idee geniala. HOGASH M. N. 94. Lui UrmaGalbina indatai veni prin minte k asha este. RETEGANUL P. V 76. Se framinta ei cu mintea fel shi chip dar nici unuia nui vine in cap ce sa faca. CREANGA P. 310. Ce (cite sau cum) i vine cuiva pe limba (sau la gura) = ce (cite sau cum) exprima cineva spontan shi fara discernamint intrun moment de surescitare. Tocmai pentru k acum colonelul era in toane bune shil lua peste picior Mitica putea sai vorbeasca despre tot ce avea in suflet shii venea pe limba. PAS Z. III 170. Cazuse... blestamindune cum i venea la gura. CREANGA A. 111. (Cu pronuntzare regionala) Muierea... nul mai slabea din.... citei vineau la gura. RETEGANUL P. I 7. Ai veni (cuiva) (mosh) Ene pe la gene v. mosh (I 1). 4. A urma dupa altcineva sau altceva; a succeda. Pe urma vine casa lui Macedon Cercetashu pe urma casa primarului. REBREANU I. 10. ◊ Expr. Anul (sau luna saptamina etc.) Ce vine = anul (sau luna saptamina etc.) urmator celui de fatza. Cei ce vin (sau vor veni) (dupa noi) = urmashii noshtri. Banii ne trebuie sa... cladim locashe pentru iertarea pacatelor noastre shi pentru cei ce vor veni dupa noi. DELAVRANCEA O. II 196. Noi shtim cai multa viatza SHi in noi shin cei ce vin. COSHBUC P. II 107. Ai veni cuiva rindul = a sosi (dupa o ashteptare) rindul cuiva la o actziune. A! boieri a venit shi rindul domnului. DELAVRANCEA O. II 159. Veni rindul sai dea o desaga de galbini. RETEGANUL P. IV 19. Ashai k venit shi rindul mieu? CREANGA P. 54. ♦ A urma dupa cineva in grad sau in rang; a fi situat pe o anumita treapta intro ierarhie. Dupa boierime veneau breslele negustorilor shi a meseriashilor lipsite de orice drept municipal. ALECSANDRI la NEGRUZZI S. I X. 5. Ashi avea originea a deriva a proveni a purcede a izvori a se trage din.... Afin shtiind din ce venea boala intra... la imparateasa. ISPIRESCU L. 118. ♦ A decurge (k o consecintza). Te pun... la adapost despre orice neajunsuri ar putea satzi vina dupe urma cuvintelor mele iubite autorule. ODOBESCU S. III 11. Hanii nau vinat decit folosul lor shi dacilea vine k ei erau gata a incheia un tractat. BALCESCU O. II 151. 6. A sosi sau a se intoarce in locul unde trebuie sa se afle unde se cuvine sa fie unde este ashteptat. Venea tirziu acasa pentru k se ducea probabil la teatru. CALINESCU E. 178. Dintralte tzari de soare pline Pe undeatzi fost shi voi straine Venitzi dragi pasari inapoi. COSHBUC P. I 90. SHezi aici pina despre ziua k am sa vin tot eu sa te iau. CREANGA P. 97. Fie ma duc; dar vin indata indarat. ALECSANDRI T. I 252. Dar lui mare nui venea Nici laptutzul la masura Nici cashul lanchegatura. TEODORESCU P. P. 514. ◊ Expr. Ai veni (cuiva) mintea la loc (sau in cap la cap) sau ai veni (cuiva) mintea acasa = a deveni mai intzelept a se cumintzi a se potoli a se indrepta. Ma bucuram k ia venit shi lui... mintea la loc. C. PETRESCU I. II 238. Imblatea pe bietul tzigan k sai vina mintea la loc. RETEGANUL P. I 74. Ai veni (cuiva) inima (sufletul graiul) la loc = a se linishti (dupa o spaima o emotzie); ashi recapata increderea curajul. Tirgovetzului nui venise inca nici inima nici graiul la loc. GALAN Z. R. 49. Venindui inima la loc shi plin de incredere in sine k va izbuti la ceea ce gindea se infatzisheaza inaintea tatasau. CREANGA P. 192. Iatal!... O! parcami mai vine inima la loc. ALECSANDRI T. II 30. Ashi veni in fire (in simtzire in cunoshtintzi sau regional in ori) = a se reculege a se dezmetici. Cei de fatza stateau incremenitzi: inca nushi venisera in fire. SADOVEANU N. P. 386. Fata... era mai mult moarta decit vie; abia shiau putut veni in ori. SBIERA P. 309. Dupa ceshi veni in simtziri din ametzeala ishi tzinu firea. ISPIRESCU L. 136. (Asha sau acum) mai vii deacasa = incepi satzi dai seama sa intzelegi; devii mai ingaduitor. Ei bravo! Asha mai vii deacasa puiule! C. PETRESCU C. V. 343. Ia acum mai vii deacasa fatul mieu. CREANGA P. 223. (Cu modificarea expresiei) Tocmai acum imi veni shi dumnealui deacasa shi pricepu k nesocotita fu a lui cerere. ISPIRESCU U. 106. (Invechit shi popular) Ashi veni in cunoshtintza (sau in socotintza) = ashi da seama a pricepe; a se lamuri. Incepura ashi da coate ashi veni in cunoshtintza. ISPIRESCU L. 38. Boierii shiau venit in cunoshtintza; au vazut k turma nu poate fi fara pastor. NEGRUZZI S. I 149. Viindui in socotintza k el... nu cunoshtea nici cea mai mica parte a [ostrovului]. DRAGHICI R. 154. (In imprecatzii) Venitziar (veniiar etc.) numele exprima dorintza k cel caruia ne adresam (sau despre care vorbim) sa nu se mai intoarca din locurile unde se duce. 7. (Despre ashezari locuri constructzii) A fi situat intrun anumit loc sau intro anumita pozitzie. Curtea venea ceva mai departishor de sat incolo peun deal. MIRONESCU S. A. 104. Pe sub teii de pe vale Cam pe unde vine moara. PAUNPINCIO P. 76. Din sus de Humuleshti vin Vinatorii Neamtzului. CREANGA A. 71. ♦ A ajunge pina la...; a atinge. Genele... ashai erau de lungi shi de dese dei veneau pina la gura. RETEGANUL P. V 36. Iarba verde subtzirica shi nalta demi venea pina mai sus de genunchi. ISPIRESCU L. 244. ◊ Expr. (Rar) Ai veni (cuiva) apa la gura se spune cind cineva se gaseshte intro situatzie foarte grea. Alegea totdauna vremurile cele mai grele cind adica se sculau turcii cu razboi asupra lui Mihai Viteazul cu gind k vazind Mihai cai vine apa la gura sa fagaduiasca tot ce va cere... Batóri. ISPIRESCU M. V. 34. 8. A ajunge intro anumita situatzie stare pozitzie. Turcii... mijlocira sa vie domn [Mihai]. ISPIRESCU M. V. 4. Iarashi au venit in ce dintai ticaloasa stare. DRAGHICI R. 140. ◊ Expr. A veni in nas = a cadea (cu fatza in jos). Ei! sengroasha gluma!... Pina ce am venit in nas. DELAVRANCEA O. II 113. Ai veni (cuiva) rau = a fi cuprins de ametzeala a se simtzi rau ashi pierde (sau a fi pe punctul de ashi pierde) cunoshtintza. Abia mai putu ingaima citeva cuvinte fara shir patrunsa de un fior la gindul... k lui Nicu i sa intimplat ceva. Ii veni rau. CAMIL PETRESCU O. II 486. Un sentiment de nelinishte de osteneala. il grabea spre casa k pe un om care simte cai vine rau. VLAHUTZA O. A. III 58. Ai veni (cuiva) nu shtiu cum se spune cind cineva se afla intro situatzie neplacuta penibila. Din copilaria mea sint deprins a asculta de tata shi tocmindute pe line parcami vine nu shtiu cum. CREANGA P. 203. A veni la putere = a prelua puterea politica intro tzara. A veni vorba k sau a veni vorba de (sau despre) cineva sau ceva sau (frantzuzism neobishnuit) a veni la... = a ajunge cu discutzia la un anumit subiect. La urma venind vorba de doine ardeleneshti a cintat. REBREANU R. I 173. Din una din alta veni vorba k se duce in calatorie. ISPIRESCU L. 127. Fiindca a venit vorba deasha itzi spun k la un frate. CREANGA P. 200. Nimic mai frumos decit situatzia acestui tirg pe un vesel podish imbratzoshat de SHiret shi Moldova... Dar iaca am venit la Moldova. Vornicul Ureche zice k numele tzarii vine de la ea. NEGRUZZI S. I 194. A veni la vorba (la vorbele sau la cuvintul) cuiva = a recunoashte (prin desfashurarea ulterioara a lucrurilor) k prevederile cuiva sau adeverit k sfaturile care lea dat au fost bune. Ei HarapAlb ashai k ai venit la vorbele mele? CREANGA P. 213. Ma tem sa nu viu la cuvintele capitanului. DRAGHICI R. 15. SHi din gura mii zicea: Ai venit la vorba mea. TEODORESCU P. P. 628. Vine cam ciudat = este sau pare ciudat. Un bou in post mare? Drept cam ciudat vine Dar asta sentimpla in oricare loc. ALEXANDRESCU P. 64. Cum vine asta? = a) ce inseamna cum trebuie interpretat acest fapt? b) cum se talmaceshte? Cum vine asta pe limba noastra intreba sheful de echipaj. BART S. M. 101. Asha vine vorba = asha se spune asha e obiceiul. Sa nu luatzi in nume de rau cind ma vetzi auzi zicinduva: dragii moshului caci de! asha vine vorba. ISPIRESCU U. 2. Vorba vine = e numai un fel de a vorbi (care nu corespunde realitatzii); ash! de unde! Ceasul primejdiei se apropie... Asha ma tem. Te temi?.. Vorba vine. ALECSANDRI T. 1124. Ai veni (cuiva sau la ceva) de hac v. hac¹.9. (Despre intimplari evenimente) A se produce a avea loc a se intimpla. Dear veni o intimplare noua care am ajutao sa se prefaca in minune. SADOVEANU P. 110. ♦ (Despre unitatzi de timp) A sosi (in succesiune normala). Cum vine dumineca Ipate shi cu Chirica se ieu shi se duc la hora in sat. CREANGA P. 163. Sa nu vie vremea sa dai cinstea pe rushine. NEGRUZZI S. I 249. Expr. (Popular) Vine un an (de cind... ) = se implineshte un an (de cind... ). Ma muncesc de vineun an Sa fac din pelin zahar. TEODORESCU P. P. 285. Ai veni cuiva ceasul = a sosi pentru cineva momentul decisiv (in special momentul mortzii). Ma gindesc k omul nu shtie cind i vine ceasul. DELAVRANCEA O. II 219. In ziua a treia i veni ceasul nashterii. ISPIRESCU L. 121. (Fig.) Fortzele vii ale unui neam pot fi stinjenite o vreme; cind le vine insa ceasul inmuguresc shi infloresc cu putere irezistibila. SADOVEANU E. 67. 10. (Cu valoare de semiauxiliar shi cu subiectul logic in dativ) A fi cuprins sau stapinit de un gind de o senzatzie de o dorintza; a fi inclinat sau dispus la ceva a simtzi nevoia sa. Nu care cumva sai vie pofta sa shi domneasca. ISPIRESCU L. 327. Miau venit shi mie toane. EMINESCU N. 20. Sai vina raul gind de a lepada cartea ta din mina. ODOBESCU S. III 11. Iam trimis dorul acasa Pe frunza din via noasta! Dorul lui e mare domn; Seara cind i vine somn Trebuie sa il adorm. JARNÍKBIRSEANU D. 126. ◊ (Urmat de propozitzii cu verbul la conjunctiv sau la infinitiv) Nici in casa nui venea sa ramina peste noapte. BART E. 255. Sa trezit deodata cu SHofron dar nui venea sa se scoale. SLAVICI O. I 220. Doamne fereshte de omul nebun k tarei de jalit sarmanul. Pe deo parte itzi vine a ride shi pe de alta itzi vine al plinge. CREANGA P. 243. (Eliptic) Ash juca shi nu shtiu bine; Mash lasa shi iar numi vine.= JARNÍKBIRSEANU D. 419. ◊ Expr. A nui veni (cuiva) sa creada v. crede (2). Ai veni (cuiva) bizdicul v. bizdic. Ai veni cuiva hachitzele v. hachitze. Ai veni cuiva (totzi) dracii = a se infuria a se minia. Cetzi (i etc.) vine (sa... )? se spune cind cineva face un lucru ciudat nesabuit. Ei acum ce tzia venit sami rascoleshti dosarele? BARANGA I. 162. Cei veni lui ia o piatra shi aruncindo catre fintina nemereshte drept in tigva. ISPIRESCU L. 357. Intruna din zile cei vine parintelui ne cauta ceasloavele. CREANGA A. 4. Cum i vine cuiva = cum i place cum vrea cum i convine. Fata minte cum i vine. COSHBUC P. I 203. Nai chip in toata voia in privireai sa te pierzi Cum itzi vine cum itzi place pe copila so dezmierzi. EMINESCU O. I 155. Ai veni cuiva la indemina (sau la socoteala) = ai conveni cuiva ai fi pe plac. Ei nui venea la socoteala sa se arate lui aevea. ISPIRESCU L. 184. Se prinde in joc linga o fata care chiteshte k iar cam veni la socoteala. CREANGA P. 163. Ai veni bine (sa...) v. bine¹ (II). Ai veni la merchez v. merchez. Ai veni greu (sa...) v. greu¹ (2). Ai veni peste mina v. mina (1). A nui veni la cherem v. cherem. 11. (Despre obiecte de imbracaminte) A fi pe masura cuiva a se potrivi; p. ext. ai shedea cuiva bine (sau in constructzii negative rau). Am nishte rochii pentru Sabina... Prefacute cred k au sai vina foarte bine. C. PETRESCU C. V. 227. Cearca sa vada daca papucul vine pe piciorul fetei babei. SHEZ. V 67. ♦ (Invechit mai ales in constructzii negative) A se potrivi a cadra. Caci nu vine Pentru mine Sa shtiu seri caun diac. NEGRUZZI S. II 110. 12. (Popular) Ai reveni sau a i se cuveni cuiva (de drept printro impartzeala etc.). (Refl.) Putzintel tzi sa venit Numun stinjin de pamint. MARIAN I. 516. Ieri am fost la cantzelerit shi vatavul a spus k nu mi se vine nimic. CONTEMPORANUL IV 392. ♦ (Adesea in constructzii impersonale construit cu dativul) A reprezenta rezultatul unei masuratori unui calcul. Miu k se necajea Tragea maciuca de la sacsana care venea shaptesprece oca. MAT. FOLK. 214. La maciuca se uita: Cu dreapta Co apuca In cintar K mio punea Zece oca cami venea. TEODORESCU P. P. 599. 13. (Insotzit de un nume predicativ formeaza predicate nominale) A se afla intro anumita legatura de dependentza (cu cineva). [Prietenii] ofitzerului veneau cum sar zice cumetri cu alde Ciupitu circiumarul. CAMIL PETRESCU O. II 519. Intro fereastra din multele ferestre ale acelui castel zareshte o femeie cosind care i venea oarecum cunoscuta.BOTA P. 78. Prez. ind. pers. 2 shi: (regional) vini (HODOSH P. P. 164) imper. pers. 2 sg. shi: vina (SADOVEANU D. P. 78) vino part. shi: (regional) vint (JARNÍKBIRSEANU D. 398) vent.