DISCÚRS discursuri s. n. Specie a genului oratoric constand dintro expunere facuta in fatza unui auditoriu pe o tema politica morala etc.; cuvantare. ♦ (Inv.) Tratare in scris a unui subiect de natura shtiintzifica sau literara. Din fr. discours lat. discursus.

discúrs sn [At: VACARESCUL IST. 247 / V: (inv) ~córs / Pl: ~uri (inv) ~e / E: fr discours lat discursus] 1 Specie a genului oratoric constand dintro expunere facuta in fatza unui auditoriu pe o tema politica morala etc. Si: cuvantare. 2 Tratare in scris a unui subiect de natura shtiintzifica literara etc. 3 (Lin) Realizare concreta scrisa sau orala a limbii considerata k sistem abstract. 4 (Lin) Enuntz superior k intindere a frazei. 5 Ansamblul manifestarilor verbale orale sau scrise considerate semnificative pentru o ideologie pentru o mentalitate pentru un domeniu. 6 Conversatzie. 7 (Fam) Predica.

DISCÚRS discursuri s. n. Expunere facuta in fatza unei adunari; cuvantare. ♦ (Frantzuzism inv.) Tratare in scris a unui subiect de natura shtiintzifica sau literara. Din fr. discours lat. discursus.

DISCÚRS discursuri s. n. Expunere in fatza unei adunari a unui subiect (mai adesea de natura politica); cuvintare. V. conferintza. Un ofitzer... se plimba nervos graind singur pregatind un discurs. CAMILAR N. I 372. SHi pe loc un discurs... fu gata. M. I. CARAGIALE C. 116. Discursuri dealta parte turnatusau mai multe SHi pare co sa fie shi lume sa leasculte. MACEDONSKI O. I 42. ♦ (Frantzuzism invechit) Tratare in scris a unui subiect de natura shtiintzifica sau literara. V. compozitzie studiu. Le citeshte un lung discurs istoric moral. CARAGIALE O. III 256. A scris un discurs despre urmele «Elenismului in Rominia». ODOBESCU S. II 412.

DISCÚRS s.n. Expunere publica asupra unui subiect (de natura politica); cuvantare. [Cf. lat. discursus fr. discours].

DISCÚRS s. n. 1. expunere oratorica in fatza unui auditoriu pe o tema politica morala etc.; cuvantare. 2. expresie verbala a gandirii; cuvantare. 3. disertatzie tratare a unui subiect de natura shtiintzifica sau literara; expozeu tratat. (< fr. discours lat. discursus)

DISCÚRS ~uri n. Expunere oratorica (mai ales politica) facuta in fatza unui public; cuvantare. /<fr. discours lat. discursus

discurs n. cuvantare compozitziune oratorica ale carii partzi sunt dispuse cu metoda: discurs de advocat.

* discúrs n. pl. urĭ (lat. discursus. V. concurs). Cuvintare rinduita metodic: discurs inaugural. V. conferentza.

discúrs s. n. pl. discúrsuri

discúrs s. n. pl. discúrsuri

DISCÚRS s. 1. alocutziune cuvant cuvantare (englezism) speech (pop.) vorba vorbire (inv.) voroava (fam. shi ir.) logos. (In ~ul sau a aratat k...) 2. discurs funebru = oratzie funebra (inv.) propovedanie.

DISCURS s. 1. alocutziune cuvint cuvintare (pop.) vorba vorbire (inv.) voroava (fam. shi ir.) logos. (In ~ sau a aratat k...) 2. discurs funebru = oratzie funebra (inv.) propovedanie.

DISCÚRS s. n. (cf. fr. discours): text care formeaza o unitate destul de completa caracterizat printro puternica coeziune; se limiteaza la enuntzurile succesive ale unui singur vorbitor care reprezinta un mesaj.

DISCURS (< fr. discours; lat. discursus de la discurere a alerga incoace shi incolo) 1 Expunere orala sau in scris a unei teme in fatza unui auditoriu cu scopul de al convinge al emotziona a obtzine adeziunea acestuia in sprijinul tezei dezvoltate de orator. Discursul implica un auditor neunitar ceea ce impune oratorului o adaptare simultana la diferitele categorii de indivizi carora el se adreseaza pentru k discursul sa fie intradevar persuasiv convingator. Dupa specificul lor shi imprejurarile in care sint rostite dupa scopul urmarit discursurile care dupa vechile retorici shi poetice erau inglobate intrun gen literar aparte genul retoric se incadreaza in elocintza politica care cuprinde toate discursurile cu caracter politic k discursurile rostite in parlamente adunari politice mesajele (v.) shefilor de state raspunsurile la mesaje interpelarile cuvintarile in cadrul forurilor natzionale (ex. Marea Adunare Natzionala) sau internatzionale etc; elocintza academica [discursul de receptzie raspuns la discursul de receptzie (v.) discursul de deschidere sau inchidere a unui congres colocviu etc.]; elocintza juridica sau elocintza baroului (rechizitoriul pledoaria concluziile raportul consultatzia (v.); elocintza militara [proclamatziile (v.) conducatorilor ordinele de zi]. Retorica aristotelica shi vechile retorici grupau discursurile in trei genuri: genul demonstrativ genul deliberativ shi genul juridic clasificare perimata insa astazi. Supus unor canoane referitoare la partzilei componente exordiu propozitzie naratziune argumentare sau confirmare respingere peroratzie (v.) canoane ce astazi nu mai au rigiditatea shi caracterul de lege din trecut discursul totushi impune anumite cerintze de fond shi de forma. Cercetarile mai noi in acest domeniu includ shi alte forme de discurs k: discursul literar care implica o reprezentare imaginara a evenimentelor; discursul teatral in care autorul este absent fiecare scena este incredintzata unui personaj iar interventzia autorului apare in decupajul piesei; discursul cinematografic in care este folosit montajul acesta impunind privirii spectacolului o ordine o durata un ritm. Toate contribuie la efectul fundamental al functziei retorice: concentrarea atentziei asupra mesajului. 2 Termen sinonim cu cuvintare sau cuvint. 3 Denumirea unor lucrari scrise in care se trateaza o tema shtiintzifica literara (k Discours sur la méthode de Descartes Discours sur lhistoire universelle de Bossuet).

DISCURS ACADEMIC (< fr. discours académique) Specie a elocintzei academice discurs cu contzinut literar shtiintzific filozofic rostit in cadrul Academiei sau al unei societatzi literare. Forme ale discursului academic: Discursul de receptzie (v.) sau Elogiul academic Raspuns la discursul de receptzie (v.).

DISCURS DE RECEPTZIE (< fr. discours de réception) Specie a elocventzei academice discurs rostit de noul ales al unui for academic sau shtiintzific in care tzine sashi exprime multzumirea sa de a face parte din forul respectiv dezvoltind apoi un subiect de specialitate sau mai adesea facind elogiul predecesorului; de unde shi denumirea de elogiu academic. Subiectul discursului de receptzie poate fi insa luat shi din domenii diferite (ex. discursul lui M. Sadoveanu despre poezia populara; discursul lui L. Blaga in care face elogiul satului romanesc). Ex. In discursul sau de receptzie la Academie in 1923 M. Sadoveanu vorbind despre poezia populara spunea: „Poporul este parintele meu literar. In popor se afla panteonul meu literar simplu shi rustic fara podoabe k natura insa maretz k shi dinsa...”

DISCURS FUNEBRU (< fr. discours funèbre) Discurs solemn in care este evocata figura unei persoane a carei moarte este regretata cunoscut shi in antichitatea greaca dupa cum reiese dintro mentziune a lui Tucidide cu privire la legea funeraliilor publice ale ostashilor cazutzi in lupta lege care prevedea incheierea acestora cu un discurs solemn rostit de un orator de seama al vremii. Creator al acestui gen de discurs ridicat ia cele mai inalte culmi artistice este socotit Bossuet (Recueil doraisons funèbres). La inceput discursurile funebre socotite k o forma a elocventzei de amvon erau rostite de clerici cu ocazia unei inmormantari shi in care se dezvolta un pasaj din textele religioase pasaj ce putea fi aplicat la vreun aspect sau anumite fapte din viatza celui disparut. Cu timpul acest obicei cazind oarecum in desuetudine discursul funebru na mai fost socotit k forma a elocventzei de amvon. De cele mai multe ori el este o biografie incompleta lipsita de caracter shtiintzific oratorul exagerind adesea meritele celui decedatspre a mari sentimentul de regret al celor de fatza. Intrun discurs funebru se mai tinde k prin elogiul celui decedat sa se instruiasca cei in viatza shi se ridica uneori chiar pina la grave meditatzii asupra mortzii shi vietzii. Ex. Discurs la inmormintarea lui C. Erbiceanu de N. Iorga. „SHi e in aceasta jertfa a noastra unul dupa altul k shi cum nam fi fost o inalta invatzatura. Caci cu adevarat noi nici nu am fost. Ci numai faptele noastre au fost shi ele ramin de acum inainte necontenit amestecate mai ales tot mai slab dar pentru vecie in viatza celor ce vin dupa noi.” (N. IORGA Oameni cari au fost)

DISCURS JURIDIC (< fr. discours juridique < lat. juridicus) Discurs rostit de un orator in fatza unei instantze judecatoreshti cu scopul de a convinge k un fapt oarecare savarshit de inculpat cade sau nu cade in vreuna din prescriptziile legii. Aceste discursuri se mai numesc shi pledoarii iar formele lor cele mai frecvente sint: rechizitoriul acuzare rostita de obicei de reprezentantul ordinei publice (procuror) si discurs de aparare rostit de avocat pentru disculparea inculpatului. Un exemplu de discurs judiciar este cel rostit de B.SHt. Delavrancea in procesul de calomnie intentat de I.L. Caragiale publicistului IonescuCaion carel acuzase de plagierea dramei Napasta dupa Puterea intunericului de L. Tolstoi sau dupa un fictiv autor maghiar Kemeny. Ex. „Onorata Curte cazul carel judecatzi dovedeshte din nenorocire k o natura rea nu se indreapta prin invatzatura k invatzamintul umanitar shi universitar uneori inmultzeshte naturele perverse cu indeletniciri dezonorante. Prin calomnie se poate vatama un om in onoarea lui se poate zdruncina in mijloacele lui de existentza dar se poate cind ura nu mai are margini sa izbeasca in onoarea in mijloacele de existentza shi in ratziunea de a fi a cuiva. Pe un Caragiale care shia inchinat viatza intreaga dramaturgiei natzionale al acuza k a furat capetele lui de opera va sa zica ai pata onoarea lui ai imputzina mijloacele lui de existentza ai spulbera chiar shi ratziunea de a fi fost pina astazi shi de astazi inainte. Ce mai ramine din onoare cind i rapeshti renumele? Ce vor mai produce operele teatrale cind le tagaduieshti atractziunea originalitatzii lor? SHi ce semnificare ar mai avea o asemenea existentza pentru el insushi shi pentru ceilaltzi. Sa convingi opinia publica k credintza ei in dramaturgul ei a fost o trista iluzie shi o lunga inshelaciune?!”

DISCURS OCAZIONAL (< fr. discours occasionnel ; lat. discursus shi occasio cadere) Specia a discursului rostit in imprejurari diferite shi cu subiecte din domenii variate. Ex. Discursul rostit de M. Sadoveanu cu prilejul centenarului nashterii lui M. Eminescu (1950). „In mai putzin de doua decenii M. Eminescu a rupt drumuri noua in poezia romaneasca. Sa adincit scafandru unic shi uimitor in mitul shi lirica populara. A restituit poporului maestru shi shlefuitor diamantele sufletului generatziilor acestui neam. Poporul pentru Eminescu nu era cel conventzional al patriotarzilor; oamenii lui vechi carei hraneau arta erau bashtinashii din veac de la Boeribista shi Deceneu... Stramoshii lui erau pamintenii de la Rovine... Ritmurile noua rimele rare bogatzia expresiilor poetice au aparut la noi in deceniul al noualea al veacului trecut odata cu el... De la epitetul conventzional M. Eminescu se inaltza brusc k intro filfiire de pauni shi k intrun ”colb de pietre scumpe„ la vorbele care despartzite shi izolate de la inceputul limbii dintrodata se cunosc shi se logodesc intro bucurie tainica...”

DISCURS POLITIC (< fr. discours politique) Discurs rostit intro adunare publica shi care are k obiect probleme de stat. Cultivat la greci shi la romani discursul politic a imbogatzit literatura greaca shi cea latina cu capodopere k Filipicele lui Demostene Catilinarele Pro Arhia poeta Pro Milone de Cicero etc. Ilustrat in cultura noastra de M. Kogalniceanu T. Maioreseu B.SHt. Delavrancea N. Iorga Nicolae Titulescu sh.a. Cind discursul este rostit de un membru al parlamentului in numele intregului parlament cu ocazia unui eveniment insemnat pentru tzara el se numeshte discurs solemn. Ex. „Maria Ta! Dupa o suta cincizeci shi patru de ani de umilire shi degradare natzionala Moldova a intrat in vechiul sau drept consimtzit prin capitulatziile sale dreptul de ashi alege pe capul sau pe domnul. Prin inaltzarea ta pe tronul lui SHtefan cel Mare sa reinaltzat insashi natzionalitatea romana. Alegindute de capul sau neamul nostru a voit sa implineasca o veche datorie catre familia ta a voit sa rasplateasca singele stramoshilor tai varsat pentru libertatzile publice. Alegindute pe tine domn in tzara noastra noi am voit sa aratam lumii aceea k toata tzara doreshte: la lege noua om nou. O doamne! mare shi frumoasa tzieste misiunea! Constitutzia din 7(19) august ne insemneaza o epoca noua shi Maria Ta eshti chemat so deschizi. Fii dar omul epocii fa k legea sa inlocuiasca arbitrariul fa k legea sa fie tare; iar tu Maria Ta k domn fii bun shi blind fii bun mai ales pentru aceia pentru care totzi domnii trecutzi au fost nepasatori sau rai.” (M. KOGALNICEANU Discurs la alegerea lui Alexandru Ion Cuza k domn al Moldovei) Exemple de discursuri politice sint cuvintarile tovarashului Nicolae Ceaushescu rostite in diferite prilejuri prin care sint exprimate intro forma aleasa cele mai nobile sentimente ale poporului aspiratziile sale de dreptate shi pace hotarirea sa de a traduce in fapta maretzul Program al Partidului Comunist program de construire a societatzii socialiste multilateral dezvoltate shi al inaintarii patriei noastre spre comunism.

RASPUNS LA DISCURSUL DE RECEPTZIE Discurs rostit de preshedintele Academiei sau al unei societatzi savante in care sint aratate meritele shi activitatea noului ales. Ex. Raspunsul lui G. BogdanDuica la discursul de receptzie la Academie a scriitorului M. Sadoveanu (1923): „Domnule Sadoveanu Primindute astazi in mod sarbatoresc in Academia Romana noi colegii dtale itzi dam un loc shi o recunoashtere care poporul roman tzia dato pe deplin calduroasa shi neshovaitoare inca de mult timp. Usha tzia deschiso acea recunoashtere neshtirbita din partea natziunii; noi am batut doar din palme la intrarea totushi foarte sfioasa intre noi a dtale... Domnilor colegi Biografia noului nostru coleg pe cit o shtiu eu este foarte scurta. Sa nascut in 1880 in 5 noiembrie in judetzul Suceava la Siret in tirgushorul Pashcani care dsa la zugravit de multe ori ai carui oameni au luat loc mare in opera nuvelistului. Colegul nostru a implinit ashadar 40 de ani se afla in toiul vietzii barbateshti; shi totzi sintem incredintzatzi k energia sa fizica sprijinul celei sufleteshti i va ingadui sa sporeasca inca averea sa literara care este drept o comoara a natziunii.”