TRATÁT tratate s. n. 1. Intzelegere scrisa incheiata intre doua sau mai multe state in vederea determinarii intrun anumit domeniu a drepturilor shi a obligatziilor partzilor contractante sau in scopul stabilirii unor norme juridice ce trebuie respectate in relatziile dintre ele; acord internatzional conventzie internatzionala. 2. Lucrare de specialitate in care sunt expuse metodic principiile fundamentale ale unei discipline. [Var.: (inv.) tractát s. n.] Din it. trattato.

tratat¹ sn [At: M. COSTIN O. 45 / V: (inv) ~act~ ~aht~ / Pl: ~e (inv) ~uri / E: lat tractatus it trattato fr traité] 1 intzelegere scrisa incheiata intre doua sau mai multe state in vederea determinarii intrun anumit domeniu a drepturilor shi a obligatziilor partzilor contractante sau in scopul stabilirii unor norme juridice Si: acord conventzie pact. 2 Lucrare cu caracter special in care sunt expuse metodic problemele fundamentale ale unei discipline Si: (ivr) tratatzie (6).

tratat² sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: trata] 19 Tratare (311).

TRATÁT tratate s. n. 1. Intzelegere scrisa incheiata intre doua sau mai multe state in vederea determinarii intrun anumit domeniu a drepturilor shi a obligatziilor partzilor contractante sau in scopul stabilirii unor norme juridice; acord internatzional conventzie internatzionala. 2. Lucrare cu caracter special in care sunt expuse metodic problemele fundamentale ale unei discipline. [Var.: (inv.) tractát s. n.] Din it. trattato.

TRATÁT tratate s. n. 1. (De obicei urmat de determinari aratind natura) Conventzie scrisa incheiata intre doua sau mai multe state prin care se stabilesc relatziile reciproce dintre aceste state conditziile incheierii unei paci etc. V. pact acord. Semnarea tratatului de prietenie cu Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste cit shi incheierea de tratate de prietenie cu alte tzari democratice shi doritoare de pace din vecinatatea noastra sint acte de intarire a pacii generale shi a independentzei noastre. GHEORGHIUDEJ ART. CUV. 141. Tratatul de Adrianopoli aduse tzarilor recishtigarea a parte din drepturile pierdute. NEGRUZZI S. I 202. Dupa lupte singeroase incheind tratat de pace Hotari pe Rominia fericita a o face. ALEXANDRESCU M. 170. 2. Lucrare cu caracter special in care se trateaza materia unei anumite discipline in principiile ei de baza. Fata gazdei firava... veghind noptzile pe tratatele lui Testut shi Vidal. C. PETRESCU I. I 21. Il aflu in sala cea mare de studiu aplecat peste un tratat de algebra superioara. I. BOTEZ SHC. 229. Pl. shi: (invechit) trataturi (RUSSO S. 114). Varianta: (invechit) tractát (CARAGIALE O. I 381 ODOBESCU S. III 61 NEGRUZZI S. II 153) s. n.

TRATÁT s.n. 1. Intzelegere acord pact intre doua sau mai multe state cu privire la anumite chestiuni; conventzie acord. 2. Lucrare didactica care trateaza problemele de baza ale unei discipline ale unei arte sau ale unei shtiintze. [Pl. te turi. / < it. trattato cf. fr. traité < lat. tractatus].

TRATÁT s. n. 1. intzelegere intre doua sau mai multe state cu privire la anumite chestiuni; conventzie acord. 2. lucrare de specialitate care trateaza problemele fundamentale ale unei discipline arte sau shtiintze. (< it. trattato germ. Traktat dupa fr. traité)

TRATÁT ~e n. 1) Intzelegere incheiata intre doua sau mai multe state prin care se stabilesc bazele relatziilor reciproce shi obligatziile care revin fiecarei partzi; conventzie; acord. ~ de pace. ~ comercial. 2) Lucrare de sinteza in care sunt expuse principiile de baza ale unei discipline sau ale unei arte. ~ de filozofie. ~ de muzica. /<lat. tractatus germ. Tractat fr. traité

tratat n. V. tractat.

*tratát n. pl. e (fr. traité it. trattato. V. tractat). Carte manual: tratat de istorie. Invoĭala conventziune intre state (maĭ rar tractat).

tractat² sn vz tratat

TRACTÁT s. n. v. tratat.

tractat n. 1. opera in care se trateaza despre vr’o shtiintza sau arta: tractat de geografie; 2. conventziune intre doua sau mai multe State intre principii care iau asuprashi indatoriri reciproce: tractat de pace. V. Nume proprii.

Tractat n. Tractatele cele mai importante pentru istoria Romanilor au fost: TRACTATUL LUI MIRCEA CU MAHOMED I (1411): Muntenia ishi conserva autonomia Turcilor nu le era permis a se asheza in tzara shi primiau in schimb plata unui peshchesh de 3000 lei turceshti; TRACTATUL LUI BOGDAN CU SELIM I (1511): conditziuni identice dar peshcheshul era de 4000 de galbeni turceshti 20 shoimi shi 40 iepe de pravila; TRACTATUL DIN CARLOWITZ intre Austria shi Turcia (1699): Austria capata toata Ungaria Banatul shi Ardealul; TRACTATUL DELA PRUT intre Rusia shi Turcia (1711): Rusia pierdea mai multe teritorii; TRACTATUL DIN PASSAROWITZ intre Austria shi Turcia (1718): Austria capata Banatul Oltenia shi o parte a Serbiei; TRACTATUL DIN BELGRAD intre Austria shi Turcia (1639): Oltenia se inapoia Valahiei; TRACTATUL DIN KIUCIUKKAINARGI intre Rusia shi Turcia (1774): el puse capat dominatziunii ruse asupra Principatelor; TRACTATUL DIN SHISHTOV intre Austria shi Turcia (1791): statuquoante; TRACTATUL IASHI intre Rusia shi Turcia (1792): Nistrul formand hotarul intre cele doua imperii; TRACTATUL DIN BUCURESHTI intre Rusia shi Turcia (1812): Rusia capata Basarabia; TRACTATUL DIN ADRIANOPOLE intre Rusia shi Turcia (1829): Principatele recadeau sub dependentza Rusiei; TRACTATUL DIN PARIS intre Rusia Anglia Frantza Turcia shi Sardinia (1856): se inapoia Romaniei Sudul Basarabiei shi Rusia renuntza la protectoratul asupra Principatelor ramase excluziv sub suzeranitatea Portzii; TRACTATUL DIN BERLIN intre Rusia shi Turcia (1878): recunoashterea independentzei noului regat al Romaniei shi reluarea Sudului Basarabiei de catre Rushi in schimbul Dobrogei; TRACTATUL DIN BUCURESHTI 10 August 1913 intre Bulgari shi celelalte popoare balcanice: Romani Sarbi Greci (v. aceste nume). V. Conventziune.

Tractatul din Lausanne fu semnat la 13 Iulie 1923 intre Aliatzi de o parte Grecia shi Turcia de alta. K consecintza a dezastrului grec din 1922 Tracia orientala fu inapoiata Turciei victorioase care obtzinu si abolirea capitulatziunilor din trecut.

Tractatul din Versailles (28 Iunie 1919) fu incheiat intre StateleUnite Imperiul britanic Frantza Italia shi Japonia. Acest pact recent a modificat profund harta Europei instituind state noue (CecoSlovachia shi Polonia) impunand retrocedarea provinciilor rapite Frantzei AlzaciaLorena; Romaniei Basarabia Bucovina Transilvania marind unele teritorii (IugoSlavia Grecia) shi stabilind principiul k fiecare natzie poate dispune de soartai proprie; recurgand la plebiscit in caz de complicare etnica (Silezia disputata de Germani shi de Poloni). Tractatul din Versailles constitue azi documentul capital al politicei europene contemporane.

*tractát shi (ob.) tratát n. pl. e (lat. tractatus tratare tratat lucrare scriere; it. trattato fr. traité; rus. traktát. V. tratez). Tratat carte: tratat de medicina. Invoĭala conventziune (intre state): tratatu de pace de la Bucureshtĭ in 1913. Tratatele cele maĭ insemnate in istoria Romanilor sint: 1. al luĭ Mircea cu Mohamet (1411) pin care TZara Romaneasca ishĭ pastra autonomia ĭar Turciĭ in schimbu unuĭ peshchesh de 3000 de leĭ turceshtĭ n’aveaŭ voĭe sa se stabileasca in tzara; 2. al luĭ Bogdan cu Selim I (1511) cu aceleashĭ conditziunĭ k precedentu dar peshcheshu suit la 4000 de galbenĭ 20 de shoĭmĭ shi 40 de ĭepe de prasila; 3. cel de la Carlovicĭ (un orashel de pe dreapta Dunariĭ in Austria) intre Austria shi Turcia (1699) pin care Austria capata toata Ungaria Banatu shi Ardealu; 4. cel de la Prut (1711) pin care Turcia lua maĭ multe teritoriĭ Rusiiĭ; 5. cel de la Pasarovicĭ (orash din Serbia) intre Austria shi Turcia (1718) care dadea Austriiĭ Banatu Oltenia shi o parte a Serbiiĭ; 6. cel de la Belgrad (1739) pin care Austria ne restituĭa Oltenia; 7. cel de la Kĭucĭuk Kaĭnargi un sat la est de Silistra (1774) pin care Rusia se retragea pe totdeauna din tzarile romaneshtĭ shi acorda Turciiĭ libera navigatziune pe marea Neagra; 8. cel de la SHishtov (1791) pin care intre Austria shi Turcia se hotarashte status quo ante; 9. cel de la Ĭashĭ (1792) pin care ramine Nistru hotar intre Rusia shi Turcia; 10. cel de la Bucureshtĭ (1812) pin care Rusia obtzinea de la Turcia Basarabia; 11. cel de la Adrianopole (1829) pin care tzarile romaneshtĭ ajungeaŭ ĭar in dependentza Rusiiĭ; 12. cel de la Paris (1856) intre Rusia Anglia Francia Turcia shi Sardinia pin care Romaniiĭ i se restitue treĭ judetze din sudu Basarabiiĭ ĭar Rusia renuntza la „protectoratu” eĭ asupra tzarilor romaneshtĭ care ramin numaĭ supt suzeranitatea Turciiĭ; 13. cel de la Berlin (1878) intre Rusia shi Turcia pin care Turcia recunoashte independentza Romaniiĭ ĭar Rusia ĭa fara voĭa Romaniiĭ cele treĭ judetze din Basarabia shiĭ da in schimb Dobrogea cu un hotar deschis pentru un atac din partea Bulgariíĭ; 14. cel de la Bucureshtĭ (1913) intre Romania Bulgaria Serbia Grecia shi Muntenegru pin care Romania ishĭ indreapta hotaru spre Bulgaria impingindul dincolo de linia TurtucaĭaBalcic ĭar Bulgaria se retrage din mare parte din teritoriile cucerite de la Turcia care teritoriĭ revin Serbiiĭ shi Greciiĭ; 15. cel de la Versailles (28 Iuniŭ 1919) intre statele aliate shi Germania; 16. cel de la SaintGermain en Laye¹ (10 Sept. 1919) intre statele aliate shi Austria; 17. cel de la Neuilly sur Seine (27 Nov. 1919) intre statele aliate shi Bulgaria; 18. cel de la Trianon (4 Iuniŭ 1920) intre statele aliate shi Ungaria; 19. cel de la Sèvres (10 Aŭg. 1920) intre statele aliate shi Turcia; 20. cel de la Lausanne (24 Iuliŭ 1923) intre statele aliate shi Turcia.^[1]

tratát s. n. pl. tratáte

tratát s. n. pl. tratáte

tratat.

ORGANIZATZIA TRATATULUI ASIEI DE SUDEST (S.E.A.T.O.; in engl.: South Est Asia Treaty Orgnization S.E.A.T.O.) organizatzie guvernamentala regionala (bloc politicomilitar) creata la Manila (Filipine) la 8 sept. 1954 in scopul dezvoltarii capacitatzii de aparare individuala shi colectiva a statelor membre. A avut 8 state membre: Australia Filipine Frantza Marea Britanie Noua Zeelanda Pakistan (pana in 1972) S.U.A. shi Thailanda. Organizatzia sa autodizolvat in 1975.

ORGANIZATZIA TRATATULUI ATLANTICULUI DE NORD (O.T.A.N.; in engl.: North Atlantic Treaty Organization N.A.T.O.) organizatzie guvernamentala regionala (bloc politicomilitar) creata in baza tratatului semnat la Washington la 4 apr. 1949 (ashanumitul Pact al Atlanticului) cu sediu la Bruxelles Belgia (pana in 1967 la Paris) in scopul asigurarii securitatzii comune a statelor membre prin cooperare shi consultare in domeniile politic militar shi economic precum shi in domeniul socialshtiintzific shi in alte sectoare. Are 19 membre (2003): Belgia Canada Danemarca Frantza Islanda Italia Luxemburg Marea Britanie Norvegia Olanda Portugalia S.U.A. (membri fondatori) Grecia Turcia (din 1952) R.F. Germania (din 1955) Spania (din 1982) Cehia Polonia Ungaria (din 12 martie 1999). Reuniunea de la Praga (21 nov. 2002) a hotarat sa se lanseze invitatzii de aderare in 2004 unui grup de tzari (Bulgaria Estonia Letonia Lituania Romania Slovacia shi Slovenia). Noii membri vor capata statut de membru deplin in 2004 dupa ce parlamentele celor 19 state vor ratifica aceasta hotarare. Organul suprem al N.A.T.O. este Consiliul Atlanticului care reuneshte reprezentantzii statelor membre shi decide in unanimitate asupra problemelor administrative shi financiare. Consiliul cu sediu la Bruxelles este asistat de numeroase Comitete shi Grupuri de de lucru (constituite pentru examinarea problemelor interne sau a celor particulare) shi de Secretariatul internatzional. Alaturi de aceste organisme cu caracter civil sunt cele militare: Comitetul Militar condus de un Preshedinte permanent ales la nivelul SHefilor Marilor State Majore (pentru o perioada de 2 ani) Comitetul de Planificare a Apararii patru Comandamente Regionale shi 14 Agentzii subordonate Comitetului Militar. Din 1994 N.A.T.O. sa deschis catre tzarile din Europa Centrala shi de Est prin Parteneriatul pentru Pace care prevede participarea la manevre comune shi la schimbul de informatzii militare dar fara implicare in asigurarea securitatzii shi apararii reciproce. La el au aderat toate tzarile Europei Centrale shi de Est shi numeroase republici exsovietice intre care shi Federatzia Rusa. La 28 mai 2002 prin Declaratzia de la Roma a fost creat „Consiliul celor 20” format din cele 19 tzari membre plus Federatzia Rusa abilitat sa ia decizii prin consens asupra: luptei impotriva terorismului gestionarea crizelor neproliferarii armelor de distrugere in masa controlului armamentelor apararii contra rachetelor de lupta operatziunilor de salvare pe mare cooperarii militare planurilor pentru urgentze civile provocarilor shi amenintzarilor de toate tipurile sh.a. Secretar general: Sir George Robertson (Marea Britanie) de la 4 aug. 1999. Succesorul sau (din 4 ian. 2004) este fostul ministru de Externe olandez Jaap de Hoop Scheffer.

ORGANIZATZIA TRATATULUI CENTRAL (C.E.N.T.O.; in engl.: Central Treaty Organization C.E.N.T.O.) organizatzie guvernamentala regionala (bloc politicomilitar) creata la 24 febr. 1955 cu sediul la Ankara (Turcia) in scopul apararii comune shi dezvoltarii economice a statelor membre. Pana in 1959 sa numit Organizatzia Tratatului Orientului Apropiat initzial k un tratat bilateral intre Turcia shi Iraq la care au aderat in acelashi an Marea Britanie (4. apr.) Pakistan (23 sept.) shi Iran (3 nov.). Organizatzia sa autodizolvat in 1979.

ORGANIZATZIA TRATATULUI DE LA VARSHOVIA (Pactul de la Varshovia) organizatzie guvernamentala regionala cu sediul la Varshovia (Polonia) creata la 14 mai 1955 prin Tratatul de Prietenie Colaborare shi Asistentza Mutuala de la Varshovia in scopul asigurarii securitatzii statelor membre shi a pacii in Europa. Membri: opt tzari socialiste Albania (sa retras din organizatzie in 1968) Bulgaria Cehoslovacia R.D. Germana Polonia Romania Ungaria shi U.R.S.S. Sa autodizolvat in 1991.

PACTA SUNT SERVANDA (lat.) tratatele trebuie respectate Principiu de drept internatzional. Statele sunt obligate sa onoreze cu bunacredintza angajamentele asumate.